iYli

Guest post by Monica Zuzu Bijoux

Ce vise vechi si cum sunt prafuite…
Ce dor marunt, ce dragoste banala,
O inima de visuri saracite
Pentru o zi sau poate doar o seara.

Ce n-as fi dat atunci pe-o sarutare
Si cate zile rele am trait
Ca sa m-alin acum cu o realizare
A viitorului asupra lui trecut…

Trecut: ce panza de paianjen fina!
Ce plasa de pescar destept!
Pentru un mormoloc cu inima senina,
Ce-apoi ramane –n suflet cu regret!

Ce mana iscusita a jucat pe viata,
Ce monstru a putut sa faca loc…
Si egoismului de clasa fina,
Ce a primit si-apoi a aruncat in foc!

‘Sa arda! Ce imi pasa mie…’
A spus fara sa stie ce simteam.
Eu l-am privit prin fum si prin cenusa,
Deoarece din nou, iubindu-l, il iertam!

A rasucit cutit in carne vie,
Fara sa-i pese; dar eu nu steam…
Si-a ras ironic sa se stie
Ca-l lasa rece, pentru ca-i viclean!

De ce mi se-ntamplase tocmai mie,
Sa ma indragostesc de-un personaj ingrate???
Dar ca si mine erau poate-o mie,
Ce sufereau pentru un sentiment furat!

Poveste partea a II-a

Foto made by Octaviana; ty