Uitandu-ma la niste inregistrari pe care le-am facut nici eu nu stiu exact cum saptamana trecuta, intr-o noapte grea, ajung la concluzia ca poate ca ar trebui sa umblu cu aparatul vesnic deschis, nu de alta dar am ramas surprinsa de ce am gasit pe card.
Mi-am amintit ca in adolescenta am realizat ca desi exista posibilitatea pentru oricare dintre noi sa se simta singur, parasit sau neinteles – cauza tuturor acestor probleme este una singura: diferenta intre imaginea pe care o avem noi despre noi, modul in care suntem noi cu noi si modalitatea in care ne comportam.
Degeaba esti intr-un anumit fel, daca nu gasesti o cale comuna de comunicare cu cei din jur.
Degeaba esti intr-un anumit fel daca nu stii sa scoti din tine tot ce ai mai bun, mai frumos, daca nu reusesti sa fi inauntrul fiintei tale si in afara acesteia aceeasi persoana.
Trebuie sa te cunosti, sa stii ce vrei si sa inveti sa comunici, sa inveti sa te adaptezi unor situatii sau unor grupuri de oameni, sa inveti cand sa zambesti si cand sa tipi.
Dar toate astea au ca si cheia rabdarea.
Gandeste-te ce vrei si cine esti!
Nu o sa stii din prima; de fapt nu o sa stii niciodata prea clar, pentru ca din punctul meu de vedere, viata este o continua schimbare, un continuu joc al provocarilor si orice provocare transformata in realitate aduce o alta, insa doar comunicand si stand in mijlocul oamenilor, cu sinceritate si fara frica ranilor ai sa intelegi care e cheia spre un maine fericit, pe care deocamdata il vezi doar in interiorul fiinite tale si nu crezi ca ai vreo sansa de a il scoate in realitate.
Sanse sunt, ohoooo…..
Parerea mea o stii oricum 😉 Viata este ceea ce faci din ea 🙂
Pe toate care au fost, pe toate cate or fi, legate de jocul vietii, in mii si mii si mii….
