Imi plac diminetile geroase in care vad printre perdele curtea incarcata de zapada.
E musai sa fie vacanta, cand timpul sta in loc si te rasfeti lung in pat.
E musai sa iasa aburi de la catei din cusca, iar de pe drum sa aud cum trece cu scartait greu, pe zapada inghetata o caruta.
In capul satului, in zavoi stiu ca sunt corturi.
Corturi intinse printre copaci, carute cu coviltir, colorate.
Vizualizez crengile care atarna in jurul lor, poleite cu gheata; o gheata a linistii, o gheata care imbraca trecut si prezent in haina intimitatii si a prieteniei intre oameni.
Dincolo de vorbe si dincolo de prejudecati sta doar linistea din impacarea cu tine insati.
In patul cel mare al bunicilor, de langa soba de teracota, a carei caldura imi transmite pace, imi tes o lume intreaga; e lumea mea, lumea viselor mele care se vor transforma in realitate intr-o zi.
Din vis in vis si din implinire in implinire apare fericirea.
Fericirea nu a adusa de bani, nu e adusa de palate, nu e adusa de marire si celebritate.
Fericirea e simpla si inseamna dragoste si bucurie, inseamna o familie ai carei membrii te asteapta zambind si te mangaie pe par de incurajare intotdeauna; fericirea e simpla si pleaca de la lucrurile simple.
Nu te poti implini ca om, nu poti sa ai o personalitate sanatoasa, daca in spatele tau stau castele daramate in noroi, iar frustrarile te mananca in fiecare seara inainte de culcare.
Lumea e un glob in care alearga fulgi, fulgi de tristete, fulgi cu prejudecati imbacsite de un fum mult mai gros decat cel care iese din carutele cu coviltir.
Nimic nu sta in loc, iar daca iti ghidezi viata dupa regulile altora si ii judeci pe acestia inainte de a te cunoste si a stii ce vrei tu de la tine, pierzi vremea degeaba pe aici pe Pamant.
Fiecare dintre noi avem propria evolutie, avem propriul trecut si venim purtand in spate tare genetice pe care posibil sa nu le descoperim niciodata.
In patul cel mare al bunicilor, in mirosul gutuilor si al merelor pe care bunica le cocea iarna pe soba de teracota, am invatat ce este linistea, am invatat sa am incredere in mine si sa lupt pentru visele mele.
Doar pentru ca am fost inconjurata de dragoste si am cules din povestile bunicii, cu uriasi buni, mesajul:
Iubeste si iarta oamenii si vei fi fericit!
Fericirea e compusa din lucruri marunte!
Tu cu ce iti alimentezi motorul?
Louis Armstrong – What A Wonderful World
Asculta mai multe audio Muzica
Cu benzină. Şi nu e o glumă 😀
Dincolo de toate lucrurile simple şi frumoase pe care le-ai spus deja, fericirea poate fi şi să te sui in şaua motorului şi să pleci unde vezi cu ochii în lume.
Pentru mine cel puţin 😉
Nice memories are not a guarantee for happyness in the future.
What makes us happy?
Or is that a stupid question?
We just have to experience, and make the best of it.
Happyness isn’t something that you can extort,
you will get it as it comes.
But what is “the mystery of happyness”? we ask ourselfs.
Happyness is at the inside, from your heart.
The feeling to be satisfied with what you have, and who you are.
So, still not such a stupid question.
This is happyness.
fericirea, AZI, e adusa de bani, e adusa de palate, e adusa de celibritate! dar toti ne bucuram de lucrurile marunte!
…..like I said…like you said…little things