Prosti imi sunt oamenii care spun ca ajung la o ora si nu o respecta.

Vorbim dimineata.

-Da, ramane la 5 fara ceva.
-Suna-ma cand pleci de la servici sa ma imbrac.
Dai bip cu 2 minute inainte sa ajungi ca sa cobor si sa nu ma astepti.
La 6.00 am sedinta la bloc, nu pot sa stau mult.
-Te sun.
-Bine! Mersi.
-Sigur poti sa ajungi?
-Daaaaa maaa, ce aiiii?
-Bine. Mersi. Vorbim atunci.

Vorbim la 3, aceleasi replica, in speranta ca poate, poate retine ceva.

Stiu ca este in interesul meu sa ma vad cu X.
Stiu ca ma ajuta sa rezolv niste probleme, insa treaba asta cu timpul ma fute definitiv.

-Da, te sun.
-Bine, mersi.

Ora 4.45.
Poate nu a plecat inca. Sa nu fiu nesimtita sa sun. Mai astept.
Pana la 6 mai e si nu dureaza mult ce am de facut cu X.

Ora 5.10.

Imbracata incaltata, pun mana pe telefon.
Stiu ca am stabilit ceva si nu imi place sa bat oamenii la cap, deoarece nici mie nu imi place cand se intampla o treaba de acest gen.

Si totusi…..

Si suna si suna….si nu raspunde…

O fi in trafic!
Poate a uitat de sunatul de la job si da doar bipul cand ajunge.
Sunt pregatita.
Mai las sa treaca 5 minute si sun iar si sun iar si sun iar si nuuuu, nu raspunde.

Imi aprind o tigara, incep sa ma enervez de cata prostie il macina pe omul asta, de cata neseriozitate da dovada, mai ales ca nu este prima data cand face asa ceva.

Oamenii astia care cred ca sunt centrul universului si ca nimeni altcineva nu are alta treaba decat sa ii astepte pe ei sufera de o prostie dezolanta.
La mine timpul este calculat si consider ca daca zaci in nonsalanta si mandrie exagerata nu or sa iti mearga lucrurile nici in plan personal si nici profesional, deoarece unul il determina pe celalalt si nu pot exista separate oricat de SupraOameni ne-am crede noi.
In fine..

Ora 5.25.

Si sun.
Macar sa stiu dracului ce fac. Puteam sa fac altceva nu sa pazesc usa.
In fine, respinge apelul.
Suna inapoi.

-Mai, ca stii, ca ceasul, ca ai zis ca ajungi, ca sedinta, ca o fi, ca s-or aduna si regrupa, nu avem timp.
-Daaaa-i ma inn puuiii mei, la mine la bloc nu vine nimeni la sedinta, umbla aia sa ii scoata din casa si tu te stresezi atat.

Tac, ma enervez, tac. Nu are sens sa ii explic faptul ca nimeni nu are dreptul sa judece sau sa isi bage nasul in vreo oala atat timp cat nu ii apartine si nu stie ce contine.

Si tac. Stiu ca e ofticos si ca o sa vina, o sa rezolve botos in prostia lu, prostie care ma va umple de respect si mai tare.
Incerc sa fiu concilianta.

-Da, poate ca ai dreptate. Deh, oamenii astia…..dar cu ora ce facem cu ora? Ai spus o ora? Cand ajungi? Sau tu te refereai de fapt la 5 dimineata?
-Acum plec, ajung.

Suna in 10 minute. Sunt jos, te astept la masina.

Nu era 6, dar la parterul blocului sedinta incepuse deja, in traducere o parte din locatarii prezenti urlau unul la altul si toti la administrator de la care nu am auzit decat:
-Doomnee’…..

Salut, ies.
-Un’te duci ma? Ca avem sedinta!
-Da, stiu, a inceput?
-Dooomneee’ ..urla administratorul la restul locatarilor care intre timp urlau si mai tare unii la altii; uitand de mine deja…

Ma rog, ies, zambesc frumos, pare ca si pretenaru’ si-a dat seama ca a cam zbarcit-o rau azi cu timpul, rezolva repede ce are de rezolvat, facem schimb de politeturi si intru iar in scara blocului.

Ora 11 seara. Suna pretenaru’

-Auzi, Iulia.
-Aud.
-La cat te trezesti tu maine?
-…………
-Ca am uitat la tine in masina ….”nu stiu ce” de la aparatul ala si imi trebuie maine la munca…
-Si la cat trebuie sa ma trezesc maine?
-Trec io pe la 6 jumate sa il iau. DIMINEATA!!!

Mecanica punctualitatii si punctualitatea mecanicii

Comments

Tagged on:                                 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copy Protected by Tech Tips's CopyProtect Wordpress Blogs.