Cand ma satur de lume si nu reusesc sa dau de cap agendei, cand nu reusesc sa imi pun gandurile in ordine si orice situatie pe care o am de rezolvat se transforma in mintea mea in una limita, ma urc in masina si plec de nebuna.
Nu are sens sa ma mai chinui in cotidian tot incercand sa rezolv, sa rezolv pentru ca as pierde doar vremea si enervandu-ma nu am nici o sansa.
Din contra, risc sa ma mai cert si cu cineva sau sa nu inteleg sensul real al spuselor celor din jur.
Mi-a luat ceva timp pana sa constientizez ca am nevoie de o pauza atunci cand sunt la limita cu toate si cand rabdarea ma paraseste.
Cand nu mai stii ce sa faci, nu mai face nimic!
Asteapta cu rabdare si lasa-ti mintea (subconstientul) sa organizeze ceea ce are de facut, fara panica.
Odata reteta invatata, merg pe ea si din cand in cand, daca simt nevoia de mai mult o imbunatatesc
Am un loc al meu, o benzinarie spre Giurgiu aflata in mijlocul campului, unde ma opresc si fie iarna sau vara, ma asez pe terasa, imi iau o cafea si ma uit la masinile care trec pe drumul national.
Nu ma mai gandesc la nimic, ma uit pur si simplu, las vantul sa ma atinga, deschid umbrela daca e prea soare sau caut o a doua haina in portbagajul masinii daca afara e prea frig.
Pe banca aia, in fata cafelei, timpul sta in loc, respir un alt aer decat cel cu care sunt obisnuita, iar gandurile incep sa se aseze singure, fiecare in sertarul sau, dupa sarcina pe care le-am dat-o pe drumul parcurs pana la benzinarie.
Nu imi fac niciodata griji ca as putea pleca de acolo cu inca un gand ratacit.
Pentru ca mintea are resurse nebanuite si tot ce trebuie sa faci este sa ii acorzi incredere.
Nu suntem roboti a functionam dupa reguli.
Suntem oameni, iar firea umana primeaza.
Tu ce faci in situatiile limita? Unde este locul si care este reteta regasirii tale, astfel incat sa ai puterea sa mergi mai departe?
Foarte rar ma trezesc in situatii limita, asta pentru ca nu pot sa ma agit pentru orice situatie. Asa sunt eu. Dar, exact cum ai spus si tu, este bine cateodata sa lasi totul si sa fii tu cu tine. Doar asa poti gasi raspuns la orice situatie. Subconstientul este un aliat foarte puternic daca stii cum sa-l strunesti. Iti doresc o zi minunata si linistita.
In situatiile limita, cand am prea multe si nu mai stiu incotro s-o iau incerc sa dorm (prin somn uit ce mi se intampla, ma detasez pentru scurt timp). Somnul e cel mai bun antidot (pentru mine, poate si pentru ca dorm de regula putin si atunci devine chiar un lux :D)
Vrand sa rezolv chestii, e clar ca nu fac altceva decat sa ma gandesc la ele, sa ma adancesc in probleme. Dar eu am intai nevoie de o detasare, ca sa pot vedea ulterior lucrurile mai limpede, sa le pot “gandi la rece”.
Eu unul nu caut un loc anume… pur si simplu acolo unde sunt incerc sa gasesc un loc putin mai retras si incerc sa-mi pun ordine in ganduri… pe vremuri reuseam sa fac asta in timp ce mergeam pe autobuz/troleu/tramvai… ma urcam in primul care venea si mergem pana la capat si inapoi si in timpul asta in 90% din cazuri eram mult mai impacat cu mine… daca treaba asta nu functiona, atunci mai faceam o tura :))
E bine să nu faci nimic. Dar şi cel mai greu. Încercaţi să nu faceţi nimic (dar nimic, nimic, nici măcar să gîndiţi) vreo cîteva săptămîni şi, dacă nu faceţi parte din categoria trîntorilor cu creier odihnit, veţi simţi că o luaţi razna dacă nu faceţi ceva. Bine, există şi varianta fericită dar rar întîlnită în care să nu faci nimic e benefic. Se pare că aşa a atins Buddha iluminarea 😀