Epopeea cuielor si a femeii care le bate
Cand eram mica pieptanam televizorul alb negru al bunicilor ca sa ii dispara puricii; apoi am desfacut casetofonul tatalui meu ca sa prinda noi posturi. 
Tot eu am pus piesele la loc, dar nu ma intrebati cum. Alte posturi nu a prins decat atunci cand i-am prins de antena o sarma pe care am agatat-o de streasina casei dupa o aventura cu o scara subreda.
Cand era la moda video, l-am desfacut si pe el ca sa ii sterg un capat de banda sau cum se chema din cauza ca prindea casete sau ceva de genul.
L-am pus la loc, cu surubelnita, nu a mai prins nici o caseta vreodata.
Cu becurile a fost mai greu la schimbat. Acolo mi-era frica. Nu se stie de ce.
Concluzia e simpla: nu lasati copiii singuri acasa!
In fine, saptamana trecuta pe cand dormeam asemeni unei domnite in patul de puf roz, inconjurata de multi printi frumosi care imi pazeau somnul, m-a trezit un mare poc.
Am ridicat o geana. Usile sifonierului erau larg deschise si in fata sa stateau intinse sertarele in care imi pun palarii si tricouri. Mmm…cu siguranta a venit Zana Hainelor sa imi improspateze garderoba mi-am spus si am adormit la loc in bratele printilo.
A venit si momentul in care am bagat rafturile cumva in sifonier, i-am sprijit usile cu un scaun, hainele au fost insirate care incotro pe birou ca doar trebuia sa calc pe undeva, nu?!
Aripi nu am. Inca. 
Bun. Insa sertarele ar fi vrut sa stea la locul lor in ciuda agatatoarelor care au cedat. Si atunci am sunat un prieten, ba chiar i-am dat si poze cu isprava pe mail.
Cum altfel puteam solutiona problema?!
Prietenul a inteles gravitatea celor intamplate si mi-a gasit niste agatatori potrivite si tapene.
Multumesc. 
Au mai durat cateva zile pana am gasit niste si cuie care sa intre in gaurile acestora si un ciocan mic, nu unul de daramat caramizi; si m-am pus pe treaba.
Puteti admira si singuri modul exemplar in care am batut cuiele.
Ce mai conteaza?! Rafturile se leagana in cantul dulce al sifonierului, iar printii nu mai au motive sa se sperie!
Femeile?!
Adorabile de altfel!
Sa nu indraznesti sa imi spui ca tu bati cuie mai bine decat mine! 
Din aceeasi serie:
Cine ma asteapta in prag?
Lapsusuri si revelatia nebuniei
Ma urmaresc hartiile
Concurs cu premii si intamplari casnice haioase
femeile sunt adorabile,intr.adevar..pana incep sa vb..:))..puteai sa ma chemi pe mine..sunt f priceput..:)..te felicit..sunt curios..degetele sunt ok?..:)..
Hhaha, da, toate au ramas la locul lor, inclusiv degetelele ::))
De fapt nu au fost nici un minut in pericol ::))
Not only the wardrobe is hurt, you also hurt my eyes.
U r so smart, Marco. U r the only one!
Oh, oh.
So, the problem is solved and that’s what counts.