In prima zi de scoala din cariera mea de scolarita eminenta, in clasa I evident, eram un pic enervata.

A trebuit sa ma trezesc dimineata, bineinteles dupa ce mama mi-a cantat, m-a mangaiat, m-a lasat chiar sa mai dorm putin; am luat micul dejun si rochita albastra, ultra calcata, sfatuita fiind sa nu ma mai culc imbracata … la loc!?

Impreuna cu mama si cu doua buchete imense de crizanteme galbene si frumos parfumate, am purces catre scoala. Pe unul dintre buchetele alea nu m-as fi indurat neam sa il dau.
Celalalt era pentru educatoarea pe care o iubeam enorm, dar care ma intrigase la inceputului verii, cand la serbarea finala mi-a spus ca de-acum sunt fetita mare si trebuie sa merg la scoala.
De unde si de ce atata seriozitate in glasul ei brusc?

La careul creat, mi-am revazut colegii din gradinita cu care ma jucasem si alaturi de care coloram atat de frumos pe carti speciale.
Erau ciudati in uniformele alea negre, imi pareau pitici si mai slabi.

Spun uniforme negre, deoarece toti prietenii mei de joaca erau baieti si pitici insa erau oricum, eu fiind cea mai inalta din gasca.
Capitan de plai 😀

Am cunoscut si invatatoarea, o tipa grasuta care avea un copil de vreo doi ani dupa ea. Femeia zambea si radea mult cu mama, de unde am tras concluzia ca se stiau dinainte.Iulia

Treaba asta cu zambetul mi s-a parut faina.
Scoala avea un gen de mini gradina in care erau si cateva caprioare; alaturi de gradinarii cei veseli, deveniti peste noapte niste scolari pitici le-am privit incantati. Asta mi-a placut din nou. Poate doar asta in prima mea zi de scoala.

In rest a trebuit sa ofer al doilea buchet invatatoarei, convinsa fiind intr-un final de mama ca asa e frumos, dupa care am mers acasa si m-am plimbat cu bicicleta cu tot cu catelul lup al bunicilor care alerga dupa mine.
Nu ma interesa altceva.

La scoala a fost insa mereu frumos, cu sau fara invatatoarea mea ranjita, cu sau fara uniforma apretata de mama sau ghiozdanul cu pisici care mi-a fost favorit pana s-a rupt.
Nimic nu e vesnic pana la urma.

O poveste inlocuieste pe o alta. Important este ce invatam din fiecare.

Succes tuturor scolarilor, boboci sau nu, in noul an scolar!

Si iti las o intrebare: la tine cum a fost in prima zi de scoala? 🙂

Prima zi de scoala

Comments

6 thoughts on “Prima zi de scoala

  • 13/09/2010 at 12:49 AM
    Permalink

    Generatiile care vin, au un gust amar legat de scoala. Va mai intrebati de unde si atata ura in inimile lor? Pai asta se primeste si se cultiva la scoala…Nu generalizez, dar in majoritatea cazurilor…cam asa este. Cand vezi profesorul ca vine suparat la ore, nervos, iritat de viata cotidiana si incepe sa-ti frece creierii, sa predea fara sa se gandeasca daca intelegi sau nu…deja iti creaza o stare de sila.

    Reply
  • 13/09/2010 at 6:53 AM
    Permalink

    @sorin nu toti avem un gust amar legat de scoala.ura asta de care tot zici nu este provocata de profesori sau mai stiu eu ce.tine de fiecare persoana in parte cum agreeaza scoala si profesorul.si eu am la ore profesori suparati si nervosi dar totusi ii intelegem si astfel, lucrurile merg bine.ca sa fie armonie in timpul orelor trebuie sa fie reciproc,nu doar profesorul trebuie sa fie cel care se straduieste si normal..omul acela de la catedra cand vede macar un strop de interes pentru materia pe care o preda se va purta altfel la ora.

    Reply
  • 13/09/2010 at 1:23 PM
    Permalink

    Prima zi de scoala … a fost trista! Tare trista! Era prima data cand nu mai aveam buclele mele minunate, eram tuns la nr.1 si aratam tare ciudat. Asta-mi amintesc 🙂

    Reply
  • 13/09/2010 at 8:17 PM
    Permalink

    eu imi amintesc doar ca m-am trezit cu chiu si vai.atat. in schimb ultima mea prima zi de sc a fost excelenta

    Reply
  • 18/09/2010 at 12:08 AM
    Permalink

    A trecut foarte mult timp de la prima mea zi de scoala ca si scolarita in clasa I. A fost frumos, eram emotionata, abia asteptam sa primim cartile, sa inceapa anul scolar cu adevarat. In primii ani cel mai superb moment era acela cand intram in sala de clasa si ne asteptau manualele pe masa (trebuie sa recunosc ca inca am o slabiciune pt carti). De fiecare data cand imi aduc aminte de acele zile ma apuca nostalgia si mi se face dor.
    Insa au trecut abia cateva zile de la ultima mea “prima zi de scoala” ca dascal, si sincer e o diferenta enorma intre “atunci” si “acum”, atat pt mine cat si pt elevii mei. Cred ca Sorin are dreptate cu gustul amar si ura lor, cred ca de vina sunt mai multi factori. Si are dreptate si Geanina, nu se aplica la toti elevii, si nici la toti profesorii.
    Acum insa, abia astept ultima zi de scoala si bineinteles si ziua de salar;))

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copy Protected by Tech Tips's CopyProtect Wordpress Blogs.