Sunt o serie de lucruri care imi vin in minte acum. Intrebari pe care mi le tot adresez tarziu in noapte si raspunsuri imaginate; insa toate se invart in jurul aceluiasi nucleu: cum poti sa afirmi ca iti pasa de cineva atat timp cat esti atat de contopit in propriul fel de a fi si pui intrebari?! Doar intrebari!

Cum poti sa treci cu vederea peste diferenta dintre poveste si realitate si de ce gelozia te macina atat?
Si daca tot iti pasa atat de mult de ce stai ascuns intre perdelele noptii, perdelele irealitatii?

Sa fim seriosi: iadul e aici, pe pamant, nu in mailuri, nu in povesti si nici in gelozii sau intrebari absurde.
Raiul si iadul se impletesc in fiecare zi, sub mizeria cotidiana si sub stresul ceasului care da desteptarea cand zorile nu au aparut inca.
Raiul si iadul exista in fiecare dintre noi. Daca le intorci cu lopata ce crezi ca rezolvi? Nimic!

Timpul zboara, de la zorii adormiti pana in perdelele a carui mizerie e evidentiata de luna, iar praful se aseaza.
Iubirea nu inseamna intrebari adresate doar de unul dintre parteneri si nu inseamna sa intorci cu lopata cacatul si trecutul, sperand ca acesta sa se usuce, cand de fapt mai are putin si te inunda.

Iubirea e da sau nu.
Iubirea nu inseamna: DE CE?!

Sunt o serie de intrebari care imi vin in minte acum. Intrebari pe care mi le tot adresez tarziu in noapte si raspunsuri imaginate, pentru ca eu am renuntat de mult sa te intreb: de ce. Doar am respectat tacerea.
Si nu, aceste randuri nu reprezinta un pamflet!

Alegoria intrebarilor

Comments

Tagged on:                     

3 thoughts on “Alegoria intrebarilor

  • 16/11/2010 at 1:43 PM
    Permalink

    Is there someone who can explain to me how to say Yes, if you don’t know Why ?
    Or is love realy blind ?

    Reply
  • 16/11/2010 at 5:46 PM
    Permalink

    Come on Romania, Help me with the right answer and motivation.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copy Protected by Tech Tips's CopyProtect Wordpress Blogs.