Sunt moment in care cedam tentatiilor oricat de puternici ne credem, repet: ne credem!
Fie ca vorbim de tentatii in privinta unei rochite care ne face cuminte din bretele in vitrina magazinului pe langa care trecem, desi acasa mai avem inca 1000 de rochite, fie ca e vorba de tentatii sexuale sau culinare, toate adunate ne reamintesc de natura umana. Astia suntem!
Acum fiecare dintre noi interpreteaza cum vrea problema.
Unii considera ca e semn de slabiciune daca se ataseaza de oameni, daca se indragostesc, altii sunt gurmanzi si vesnic fericiti, eu nu consider nimic.
Iau lucrurile asa cum sunt, asa cum vin.
De trei saptamani am inceput o alta dieta. De data aceasta e vorba de calculul caloriilor.
Ma straduiesc sa nu depasesc 1000 pe zi. Stiu, este foarte putin, mai ales ca fac si efort fizic; nu am spus ca este usor, ieri m-am simtit complet epuizata.
In acest moment am 64 de kg la o inaltime de 1.70 si pana la jumatatea lunii iunie intentionez sa ajung la un 60. Gara finala este un 55-57, am sa vad in functie de cum reactioneaza organismul.
Ieri dimineata, cu noaptea in cap suna telefonul.
-Iulia, pe la cat treci pe aici?
-Azi nu trec!
-Aha! Am facut niste gogosi si ma gandeam sa te mai racoresti un pic dupa atata salata…
-Mmm…nu?! Dar cu ce sunt?
-Cu branza, am facut si cu niste gem de visine.
-Pfff….
-Ti-am oprit oricum, trec mai tarziu eu pe la tine si ti le aduc!
Prietenul cu pricina, bucatar iscusit de altfel, ma rasfata uneori cu preparatele sale.
Insa gogosi, acum, azi cand avem pe lista numai salata de varza si niste branza ratacita?!
Am zis pas!
Pana aseara cand m-a apucat o pofta teribila de gogosi si am trecut la treaba, altfel innebuneam: 400 grame de faina, am ras o lamaie mica, scortisoara, 200 ml de lapte. Am amestecat tot continutul si l-am lasat acoperit pentru jumatate de ora.
Drojdie nu am pus, deoarece nu cred in produse care forteaza cresterea altor alimente.
Gogosile au iesit extraordinare. Pe deasupra lor am pus scortisoara din nou, coaja de lamaie rasa si ceva zahar. Am avut orgasm multiplu pe sistemul: mananc si plang.
Ceva mai bun pe lumea asta jur nu cred ca mai exista in acest moment.
Cred ca dupa atatea legume si fierturi de vrajitoare pe care le am la dieta incep sa percep altfel gusturile.
Incep chiar sa ii inteleg pe gurmanzi care au ca singura placere pe lume mancatul.
Acum stiu care e reteta fericirii mele! 😀
Baby, one more time!
Happy end!
La cat de bine arata sunt sigur ca sunt tareeeeee gustoase . Sincer ???….mi-ai facut o pofta teribila :))!!!!!!!!!!!!
Au mai ramas cateva ????,as da o fuga pana acolo :)))))!!!!!!!!!!