Te rog sa imi lasi un comentariu la aceste randuri.

Poti sa scrii despre vreme, despre iubitul tau sau despre prajitura cu ciocolata pe care ai mancat-o la pranz, despre reducerile din magazin sau despre zacusca pe care ai facut-o in premiera absoluta in aceasta toamna.

Sunt fapte care fac parte din viata de zi cu zi, insa, glumeam de aceasta data!
Sa fim un pic seriosi.

Fiecare comentariu inseamna o carte donata din partea editurii All unui copil in cadrul campaniei „Doneaza citind”.

Scrie-mi despre prima carte pe care ai citit-o, despre abecedarul pe care l-ai gasit pe banca in prima zi de scoala, despre diferenta dintre filele sale groase, din hartie aspra si cartile aparute in colectiilor ultimilor ani.

Scrie-mi despre cartea care te-a impresionat si ti-a schimbat oarecum perspectiva asupra vietii din acea perioada, despre modul in care incerci sa iti determini copilul sa inlocuiasca jocurile pe calculator cu lectura.

Imi place sa cred ca venim pe lume cu sanse egale in iubire si sanatate, insa cultura tine in primul rand de autoeducatie.

Alegerile si dorintele pe care le avem sunt insa limitate de bani, stiti vorba aia, ne intindem cat ne este plapuma.

Fie vorba de haine, carti, de mancare sau de excursii in locuri istorice, pe toate le asezam in agenda dupa ce rasturnam portofelul si adunam la buget ultima moneda.

Sunt copii carora li se scurg ochii la propriu dupa o prajitura, sunt adulti care se uita cu parere de rau in urma, prea tarziu dorindu-si sa fi invatat mai mult, sa fi petrecut mai mult timp la biblioteca si nu la bodega.

Asa cum scriam mai sus, un simplu comentariu daruieste o carte unui copil, o sansa la cultura si la dezvoltare intelectuala.
E atat de usor sa faci bine!

Adaug faptul ca Marius Manole m-a provocat sa particip la aceasta campanie.
Si ca sa imi fac temele corect, ieri m-am urcat pe bicicleta, cu pachetelul facut asa cum era pe timpul cand mai eram inca eleva 😀 am mers in parcul Carol.

E drept, de data aceasta, pachetelul a fost diferit cuprinzand doua dintre cartile editate de editura All.

Nepovestitele trairi ale templierilor romani Poker in Infern

Ambele carti fac parte din colectia “Strada Fictiunii” si ca sa fiu sincera le-am frunzarit ceva vreme pana sa ma hotarasc pe care sa o incep.
Cavalerii templieri constituie vechea mea curiozitate, insa pana acum nu am avut ocazia sa citesc despre miscarea din Romania.

Cartea “Nepovestitele trairi ale templierilor romani” scrisa de Adrian Voicu, este o epopee a trecerii timpului si a prieteniei care dainuie in ciuda tuturor piedicilor.
Cele trei personaje ale cartii dezleaga cateva din misterele ordinului cavalerilor templieri din Romania. Cartea contine pasaje haioase, iar limbajul folosit de autor este unul accesibil si curajos in aceeasi masura.
Mi-ar placea sa pot avea un autograf de la Adrian Voicu dupa ce am dat in prealabil mana.

*
Imi place sa joc poker, e un joc al norocului, dar si al matematicii. 😀
Poate de aceea insusi titlul cartii “Poker in Infern” m-a fermecat fara sa fi primit vreo recomandare inainte.

Intuitia nu m-a inselat nici de aceasta data, in primul rand prin prisma personajului principal, Lars, un student olandez din Amsterdam, evident – (Olanda, dragostea mea), care testeaza un nou medicament.

Cartea este scrisa de doi francezi, Florian Lafani si Gautier Renault, iar in afara faptului ca mi se pare extrem de greu sa colaborezi cu altcineva la conceperea unui text in proza de o asemenea marime, ma intreb daca locul initial al actiunii a fost ales ca fiind Amsterdamul din cauza faptului ca in Olanda sunt legale drogurile usoare si autorii aveau nevoie sa porneasca de la o realitate sau pur si simplu cele scrise reprezinta visul dintr-o alta viata? 😀

Nebunia cartii m-a cuprins, dar am fost trista la sfarsit.
E genul de poveste care poate continua, fie ca este vorba de infern sau infinit.

Poze din parc cu ratustele care au inotat cuminti cat timp am citit langa lac nu am, pentru ca aparatul meu foto este in continuare la domnul doctor sa il faca bine.

Asa cum scriam si mai sus, e atat de usor sa faci bine!

Lasa-mi un comentariu despre carti, despre lectura si personajele preferate din copilarie si un copil zambeste garantat! 🙂

E atat de usor sa faci bine!

Comments

38 de comentarii la „E atat de usor sa faci bine!

  • 06/10/2011 la 12:07 AM
    Legătură permanentă

    Sigur un copil de-abia asteapta sa citeasca!
    Un copil se bucura de orice dar, cu sinceritate!

    In alta ordine de idei, nici nu stiu ce sa zic…cert e in toamna asta chiar am facut zacusca si a iesit foarte buna:)

    PS: Foarte buna initiativa luata cu privire la ajutorarea copiilor!
    Felicitarii All.

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 12:17 AM
    Legătură permanentă

    Cartile sunt bune.

    Imi amintesc din copilarie povestile pe care le-am citit.

    Copiii de azi sunt un pic diferiti, insa trebuie indrumati catre lectura. Succes!

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 12:18 AM
    Legătură permanentă

    Azi am ras mai toata ziua..sper ca , comentariu asta sa aduca copilului care primeste cartea un mare zambet pe fata.
    Si nu numai lui..sper ca toti sa se bucure citind , buna initiativa..felicitari!

    Cartile sunt baza in viata, citesti, te gandesti, te dezvolti ca om.
    Unde merg cartile exact?

    Răspunde
      • 06/10/2011 la 9:40 PM
        Legătură permanentă

        Eu sunt mai obisnuit cu firul clasic al cartilor, cu o actiune definita si cu personaje normale si la locul lor. Ei bine, avand toate astea in minte am luat la citit “Luni de fiere” de Paul Bruckner, sunt acum la jumatatea ei. N-o sa ma apuc s-o povestesc, cine a citit-o stie despre ce e vorba. Pentru mine, cnservatorul, a fost o experienta absolut aparte nivelul de emotii transmise de scriitor. Ceva la genul de a fi intr-un vartej de apa si de a iesi la suprafata sa mai iei o gura de aer zicand oooauuu … 🙂

        Răspunde
  • 06/10/2011 la 12:34 AM
    Legătură permanentă

    Te felicit pentru campanie,insa cred ca azi copiii nu mai sunt interesati aproape deloc de carti ci insa mai mult de telefoane si gadget-uri spectaculoase. Sper totusi ca initiativa sa dea roade….sau sunt eu prea pesimist???

    Am aruncat un ochi pe site-ul de la All si am vazut ca e o intreaga colectie de carti noi.
    Ar trebui o viata intreaga in paralel cu asta numai pentru citit si pentru cultura.

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 12:45 AM
    Legătură permanentă

    You’r right it’s easy to do some good for others, no matter who or what are.
    We all have something to give. Starting with love and trust. If we start today,
    tomorrow will be better.

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 2:50 AM
    Legătură permanentă

    Un lucru bun facut fara vre-un interes material,este ceva inaltator.
    Iar tu ai facut asta.
    Asa ca din punctul meu de vedere, ti-ai atins scopul iar cineva acolo sus a vazut si apreciat gestul.

    O vorba din batrani, zice cam asa: fii bun pana in ultima clipa. Felicitari!

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 2:58 AM
    Legătură permanentă

    O carte este hrana spirituala pentru oamenii flamanzi de cunoastere.

    Editura All,se ocupa minunat in nobila misiune de a hrani spiritual copiii.

    Răspunde
    • 06/10/2011 la 3:07 AM
      Legătură permanentă

      Frumos spus: “O carte este hrana spirituala pentru oamenii flamanzi de cunoastere. “

      Răspunde
  • 06/10/2011 la 3:01 AM
    Legătură permanentă

    Si cum mai e vremea prin Hong Kong totusi…hai sa fim seriosi, ma bucur sa particip si eu la aceasta initiativa si sper ca acei copii se pot bucura.
    PS:da, or fi ei pasionati de telefoane si gadgeturi, odata ce au si parintii lor asa ceva, sau poate un acces la informatii.

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 3:08 AM
    Legătură permanentă

    Livada de Mango! Aventura pura in fiecare pagina ! Editura All stie cum sa isi puna in valoare cartile !

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 3:26 AM
    Legătură permanentă

    Am trei copii. Cei mici au 5 si respectiv 9 ani.
    Pe langa lectura suplimentara de la scoala in cazul celui mare, i-am facut abonament la biblioteca.
    Incerc sa il fac sa constientizeze singur relatia cu cartile, nu doar cu manualele scolare.
    E important ca sa citeasca intai ce ii place, fie ca este vorba de carti de povesti sau mai nou de cartile cu roboti sau printese extraterestre, de cartile despre dinozauri.
    Mai tarziu vede ce isi alege.
    Pe mine lectura ma relaxeaza.Dar din pacate nu prea am timp.

    Unde merg cartile?

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 3:34 AM
    Legătură permanentă

    Asa mai afla omul pe unde mai bantui tu, Iulia. :))

    Eu citesc mai nou in autobuz in drum catre job sau catre casa.
    Serviciul imi acapareaza tot timpul.
    Zicea mai sus cineva ca ne-ar trebui o viata intreaga numai pentru citit.
    Atat de multe idei, atat de multe ipostaze.

    In copilarie imi placeau povestile fratilor Grimm.
    Succes, sper sa se adune multe carti.
    Copiii sunt suflete nevinovate, merita ce este mai bun.

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 8:21 AM
    Legătură permanentă

    Minunata initiativa!
    Din pacate, copii acestor vremuri, asteapta sa apara filmul, este mult mai comod accesul la informatie pe aceasta cale.
    Mult succes!

    Răspunde
    • 06/10/2011 la 5:36 PM
      Legătură permanentă

      Speranta ne face sa mergem mai departe.
      Fiecare zi din viata reprezinta o noua fila.
      Sper ca o carte sa ajunga din partea ta la un copil. 🙂
      Revin cu detalii.

      Răspunde
    • 06/10/2011 la 5:37 PM
      Legătură permanentă

      Cand eram mica m-am simtit un fel de domnul Goe, tinand cont de faptul ca sunt singura la parinti. 🙂

      Răspunde
  • 06/10/2011 la 11:23 AM
    Legătură permanentă

    E genială campania. Felicitări atât ție cât și celor de la Editura ALL.
    Nu mai țin minte ce carte am citit prima dată dar știu că Ultimul Mohican a fost prima care m-a impresionat (aveam vreo 10-11 ani).
    Succes !

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 11:33 AM
    Legătură permanentă

    Prima carte citita a fost “Amintiri din copilarie”, asta dupa ce imi citise mama o buna bucata de vreme “Povestiri istorice” si diverse scrise de Fratii Grimm.Gustul pentru lectura mi l-a educat mama mea si nu m-am lecuit nici acum.

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 1:25 PM
    Legătură permanentă

    Ce carte m-a impresionat???
    Huh…e tare greu de raspuns.
    Probabil cartea esentiala din viata mea,pe care continui sa o citesc si azi este Biblia. Dar asta este altceva.

    Acum vreo 10 ani am fost impresionat de “Micul Print”. :))
    O carte mai degraba pentru adulti…

    Răspunde
    • 06/10/2011 la 3:30 PM
      Legătură permanentă

      Cand incetam sa fim copii, incetam sa mai traim. 🙂
      Multumesc pentru completare.

      Răspunde
  • 06/10/2011 la 3:36 PM
    Legătură permanentă

    Cartea e cea care aduce bunastarea intr-o casa, e simbolul bogatiei.
    In dezvoltarea mea cartea, m-a invatat cum sa fiu om, mi-a aratat calea buna prin care pot face tot ce imi doresc. A fost cel mai bun prilej de a face incursiune in lumea imaginara, sa imi dezvolt simturi pe care nu stiam ce le pot avea.
    Am inceput prin basme, pe care le citeam cu drag, desi stiind cum se termina, nu conta, imi placea drumul parcurs de eroi. Mai tarziu am inceput sa evoluez la povestiri ceva mai elaborate, adoram cartile lui Jules Vernes, sau Arthur Conan Doyle. pe care le sorbeam ca pe un izvor magic de prospetime. Ajungand in prezent sa fiu intrigat de filozofie.
    Cartea astazi e pentru mine o oportunitate de a ma reintoarce la copilarie, nu ebook sau orice alte carti electronice, acea carte fizica pe carte o poti simti, ea te simte, creeandu-se o altfel de legatura, simbioza.

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 3:44 PM
    Legătură permanentă

    Cineva mai sus spunea ca ne-ar mai trebui inca o viata pentru lectura si in general pentru cultura.
    De ce sa n-o folosim pe aceasta pe care o avem?
    Multa lume spune ca nu este timp. Asa sa fie?

    Totusi daca s-a imputinat timpul ar trebui sa facem o organizatie sa-l protejeze pe acesta care a ramas vorba aia :daca dispare? “Paza buna trece primejdia rea” spunea un proverb.
    Dar eu spun ca lectura trece peste granitele de orice fel.

    In copilarie nu prea am citit si imi pare foarte rau.
    Batranetea aduce cu ea intelepciune :).
    Si desi nu au trecut multi ani de cand eram copil, acum iubesc sa citesc. De ce?
    Pentru ca imi place ca atunci cand ma lovesc (destul de brusc) de realitate , sa am unde sa evadez.
    Totusi , povestea mea preferata din copilarie este “Craiasa zapezii”. Imi plac la nebunie valentele ascunse.
    Faptul ca povestea vorbeste despre un leac miraculos: iubirea.

    E foarte usor sa faci bine si sa aduci speranta celor din jur, speranta de care noi toti avem atata nevoie!

    Ma bucur ca am putut ajuta.

    Răspunde
  • 06/10/2011 la 5:33 PM
    Legătură permanentă

    Multumesc tuturor pentru comentarii, pentru suport.
    Mi-ati facut o surpriza placuta si ma bucur ca am pe cine sa ma bazez.

    Asadar, cele 100 de carti suplimentare, puse ieri la dispozitie in cadrul campaniei “Doneaza citind. Intra in clubul de fictiune All”, s-au epuizat in acest moment.

    Astfel, orice post sau comentariu scris dupa aceasta ora (17.00 pm) nu va mai fi luat in considerare.

    Multumesc inca o data.

    Răspunde
  • Pingback:Campaniile saptamanii 3-9 octombrie din blogosfera romaneasca | refresh.ro

  • 22/11/2011 la 5:57 PM
    Legătură permanentă

    Ce surpriză extrem de plăcută! 🙂
    Mulţam fain pentru gestul dăruitor şi pentru cuvintele frumoase. Putem da mâna sâmbătă ori duminică la Gaudeamus, la standul ALL.
    Numai bine să ai! 🙂
    Adi Voicu

    Răspunde
  • Pingback:Un an cât o viaţă de om | Adrian Voicu

Dă-i un răspuns lui iYli Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Copy Protected by Tech Tips's CopyProtect Wordpress Blogs.