Povesteam cu ceva vreme in urma, despre Maimutila.
Astazi, revin cu vesti tot mai bune! Cainele, un hibrid intre nus-ce cocker si nus-ce schnautzer, a crescut. S-a facut mare, timbrul vocii cand latra este semnificativ mai puternic si suna “barbatesc”.:D

Ma simte inca din momentul in care trenul opreste in halta. Stie ca-i vine prietenul de joaca.
Se ridica in cele doua picioare din spate, se arunca in portita pe care eu, ma chinui sa o deschid si nu reusesc din prima, datorita entuziasmului patrupedului aflat in extaz.

Scanceste, latra se gudura. Isi arata dragostea dezinteresata.
Il mai apostrofez uneori.

Ultima aventura, a fost cand intr-o noapte din cauza vremii destul de urate si cu ploaie, l-am lasat sa stea in atelier, impreuna cu mai batrana cockerita (cu pedigree). S-au certat ei pana au adormit. Dimineata, cand ma duc sa le dau drumul sa-si dezmorteasca oasele si sa-si faca necesitatile, stupoare! Cablul de alimentare trifazat al aerotermei, era sectionat. Maimutila il rosese meticulos, ca un cunoscator sau terorist, mai cu seama.

Maimutila si-a insusit lectia.

As vrea sa va spun ca Maimutila, ori este un caine deosebit de norocos, ori este nebun de-a binelea! Daca aeroterma ar fi fost in functiune, dantura prietenului meu necuvantator, s-ar fi imprastiat in cele 4 zari si pe tavan! L-am certat, am certat-o si pe Lady (ca asa se cheama catelusa).
Le-am facut critica, iar ei ma priveau cu ochii ca doua stelute si cu bucurie in acelasi timp.

Nu stiu daca si-a insusit critica, dar voi avea mai multa grija pe viitor. Ne leaga o prietenie mult prea sincera sa stam departe unul de celalalt, iar cand sunt acasa, gandul imi este la el, la Maimutila
cel neastamparat si prea chibzuita Lady.
Tu ai catei?

Maimutila, prietenul meu

Comments

Tagged on:         

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copy Protected by Tech Tips's CopyProtect Wordpress Blogs.