Notă: Chiar dacă articolul face referire doar la bărbaţi, nu e discriminator. Ştiu că şi femeile îşi iau amanţi. Dar merg pe principiul „majoritatea cîştigă” şi, în cazul de faţă, majoritatea sunt bărbaţii. C-aşa-i în tenis! 🙂

amantaCăsătoria a fost inventată pentru ca bărbaţii să poată avea amante? Sau invers? Mă rog, situaţia e un soi de „ce-a fost mai întîi, oul sau găina”. Nu asta e dilema mea în articolul de faţă însă trebuia să încep cumva. Dilema mea e amanta. Nu, nu amanta mea sau dacă să-mi iau amantă. Nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege ca să mă încadrez 😀

Dilema mea e de ce îşi iau bărbaţii amante. Mda, întrevăd nişte chicoteli şi mustăceli din partea unor bărbaţi cu ştate mai mult sau mai puţin vechi la cooperativa „Căsnicia” care s-ar traduce cam aşa: „Băi băiete, păi tu nu înţelegi pentru că nu ştii despre ce vorbeşti. Ia încearcă şi p-ormă discutăm!”. Şi doar ce v-am zis că nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. Nu c-aş încerca…

Io-s mai raţional de fel cînd vine vorba de decizii serioase, nu-mi las hormonii să mă tîrască inutil prin noroi. Proiectez situaţia şi variantele ei în viitor, cu mult înainte de sosirea momentului în care ar trebui să iau decizia, dacă trebuie să o iau. Aşa c-am proiectat-o şi pe-asta cu amanta.

Prin urmare să presupunem că sunt căsătorit. N-are importanţă de cînd, cît de mult îmi iubesc soţia, cît de des o bat sau o înjur, cît de proastă o consider şi alte aspecte d-astea neimportante. Şi, într-o zi, îmi zic că ea nu mai e de-ajuns, îmi mai trebuie o femeie.

Acum, la bărbaţi, motivele necesităţii unei amante sunt, în genere, de natură sexuală şi mai puţin emoţională (excludem cazurile patologice de bărbaţi pentru care orice femeie e bună şi suficientă, numai aia cu care sunt în relaţie, nu). Să fim cinstiţi! Care bărbat şi-ar înşela soţia bună la pat cu o amantă, doar pentru că nu-l mai sărută de fiecare dată la plecare şi la întoarcere sau nu-i mai aduce mîncarea la botul calului. Adică, care ar da femeia din mînă cu aia de pe gard, ca să parafrazez un proverb celebru.

Dacă nu e vorba doar de motivaţii sexuale, ci sunt şi emoţii, sentimente profunde, nu mai discutăm de o amantă, ci de a doua iubire. În cazul ăsta, divorţ şi ne vedem mai departe de viaţă cu noua revelaţie. Lucrurile trebuie să fie clare la mine.

Boon! Am stabilit că motivul principal e de natură sexuală. Fie că soţia nu mai prestează ca înainte (nu discutăm cauzele), fie că nu e de acord să-i îndeplinească toate fanteziile lui, fie că nu e el de acord să-şi îndeplinească toate fanteziile cu ea fiindcă le consideră prea înjositoare pentru consoartă, e nevoie de o a doua femeie.

Şi aici intervine spiritul meu raţional şi practic. O viitoare amantă necesită timp, nervi, energie şi bani să o cucereşti. Timp, nervi, energie şi bani să o întreţii, că doar şi ea are nevoi materiale. Timp, nervi, energie şi bani să menţii relaţia discretă dacă nu vrei necazuri. Timp, nervi, energie şi bani să-ţi împaci soţia atunci cînd începe ea să miroasă că ceva nu mai e în regulă. Iar dacă mai sunt şi copii la mijloc deja problemele cresc în progresie geometrică.

Şi totul pentru ce? Pentru cîteva ore de sex şi fantezii? Prea mare bătaia de cap pentru ceva obţinut la un preţ disproporţionat de mare. Nu mai bine plătesc o escortă, îmi fac mendrele şi pe urmă am plecat? Simplu. Fără griji că trebuie să o duc în excursie sau să-i cumpăr rochie, fără griji că mă poate suna în momente nepotrivite, fără griji că mă ameninţă cu deconspirarea dacă nu-i fac vreun moft, etc. Nu mă doare capul.

Trăgînd linie, cu amanta ieşi în pierdere cam pe toate fronturile. De-asta zic, amanta e pentru bărbaţii masochişti cărora le place să obţină lucruri simple prin metode complicate şi la preţuri de speculă.

Amanta, varianta masochistă a escortei

Comments

Tagged on:                 

6 thoughts on “Amanta, varianta masochistă a escortei

  • 30/10/2012 at 3:15 PM
    Permalink

    Pe mine mă surprind fetele care chiar cred că bărbații vor renunța cândva la soțiile lor. Și nu cunosc niciun caz cand soțul s-a recăsătorit cu amanta.

    Reply
    • 30/10/2012 at 4:33 PM
      Permalink

      Cunosc eu un caz si chiar sunt fericiti.

      Reply
  • 30/10/2012 at 4:12 PM
    Permalink

    Păi bărbaţii nici nu vor, în genere, să renunţe la soţii. Vor şi, şi. Şi dacă s-ar legaliza bigamia tot ar exista bărbaţi care să vrea amante. Şi am avea fericita ocazie să vedem bărbaţi cu două haremuri: haremul de soţii şi haremul de amante. Excludem haremul de soacre 😀

    Reply
  • 30/10/2012 at 5:42 PM
    Permalink

    Sorana, excepţia confirmă regula 🙂

    Reply
  • 06/11/2012 at 2:42 PM
    Permalink

    Voi de ce credeti ca la arabi este permis sa ai mai multe neveste, sotii, amante…cum vreti voi. Pentru ca asta creeaza CONCURENTA ! Daca toata viata asta a noastra si economia este bazata de cerere si oferta respectiv concurenta, de ce nu ar fi asa si in cazul vietii de cuplu??? :))

    Reply
    • 17/11/2012 at 2:26 AM
      Permalink

      Care concurenta? Aia care nu exista pe timpul imperiului persan cind au aparut haremurile ca forma de sclavie si supunere dupa cucerirea populatiilor din teritoriile invadate? 😀 Nu ma convinge o societate incremenita in timp, conceptual si moral, ale carei reguli vin din negura istoriei 🙂

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copy Protected by Tech Tips's CopyProtect Wordpress Blogs.