Sa ai curajul raspunderii este una, sa fi prost cade deja intr-o alta extrema. De felul meu sunt mai nesimtita asa, constienta fiind ca nu am sa pot schimba lumea intreaga, cum de altfel au fost momente cand nu i-am putut schimba inspre bine nici pe cei care imi sunt aproape, pe oamenii pe care ii iubesc si care ma iubesc.

Si pana la urma ce este binele? Un termen relativ. De ce spun asta? Pentru ca fiecare dintre noi stie ce ii este bine cu adevarat, ce isi doreste intr-un moment sau altul, la ce pofteste sau nu.

Din punctul meu de vedere exista cateva principii pe lumea asta, principii dupa care, imi duc viata.

Primul mi-a incoltit in minte cand eram la Botosani in urma cu ceva ani si am tras cu urechea (urat obicei stiu) la convorbirea dintre o calugarita batrana si o alta femeie.
Calugarita povestea cu demnitate drumul trist pe care le-a avut in viata, durerea si lipsurile, faptul ca ar fi putut fi mai bine in ceea ce o priveste, asa cum multe lucruri ar putea fi mult mai bune in viata de zi cu zi, pentru noi toti.

Noi insine suntem cei care ne facem rau, noi insine uram si suntem purtati de orgolii nemarginite sau de frustrari efemere.
Nu avea de gand sa se razbune cumva si nu avea in plan sa lupte, batrana isi accepta soarta asa cum era, lucrurile asa cum au venit. Si atunci a rostit fraza: lumea nu ai cum sa o schimbi, fiecare pasare pe limba ei piere.

Mizerabilii, opera lui Hugo, tristetea care insoteste personajele, acceptarea vietii pe care o duc, in ciudata greutatilor sau lupta interioara, cand este vorba de a alege intre binele personal si al celor din jur, in mintea mea a creat mereu o punte de legatura cu literatura rusilor, de altfel una fatalista si incarcata de tristete.

Nu am reusit sa termin cartea in liceu tocmai din acest motiv. Nu m-a interesat niciodata sfarsitul.
L-am vazut insa la Cinema City, la Sun Plaza, in filmul cu acelasi nume si in interpretarea unor actori minunati; cand intreaga desfasurare de fapte si sentimente a fost pusa pe muzica. O muzica de opera cu arii care mi-au dat fiori.

Intreaga actiune se petrece in jurul lui Jean Valjean, un om simplu care a fost condamnat la ocna din cauza faptului ca a furat o bucata de paine pentru un copil flamand.

Lumea mizerabililor este practic lumea oamenilor care traiesc in saracie, insa o poarta cu demnitate, cu corectitudine.

Filmul prezinta cauzele degradarii morale, actiunea este contruita pe planuri alternative, iar drama lui Valjean devine o metafora a salvarii omului prin cainta si bunatate.

LesMisMovie este pagina oficiala de Facebook si am gasit chiar si un site in japoneza dedicat productiei.

Spun oricand un da hotarat, daca va fi vorba sa revad filmul.
Va lasa cateva pasaje muzicale spre auditie.

Unii vor sa vada Parisul, altii desi locuiesc in Romania, nu au ajuns inca sa cunoasca strazile capitalei, asa ca o indicatie de motel bucuresti. In cazul in care te-a inspirat un pistol cu glont din filmul de mai sus, nu uita ca trebuie sa ai permis si ca nu trebuie sa te joci cu viata sau sentimentele celor din jur insa.

Lumea mizerabililor

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copy Protected by Tech Tips's CopyProtect Wordpress Blogs.