Candva, undeva stiam ca notiunea de suflet nu reprezinta un simplu termen in dictionar.

Astazi, am pus pana si dictionarele pe foc si refuz sa cred altceva in afara lucrurilor pe care le determin eu insami.
Bune sau rele, ma straduiesc sa le inteleg dupa ce s-au consumat, in cazul in care mi-au scapat printre degete oameni si situatii.
Bune sau rele, cred ca mortii raman trecut, iar prezentul apartine altor decizii.

Intru zilnic in contact cu oameni, multi oameni.
Dincolo de povestile de succes si de viata fericita sau implinita, exista acel suflet pe care il citesc trist, care mi se destainuie nelinistit si deloc impacat cu toate cele care il inconjoara.

Nu stiu daca tristetea inseamna neaparat toleranta sau faptul ca te complaci intr-o situatie calduta pe care nu o meriti sau nu o vrei cu adevarat.

Fiecare are un dar. Uneori darul stie sa faca bani daca il inveti, alteori moare in frustrare.
Sfat: nu incerca sa urci sau sa traieste, folosindu-te de altii!

Candva, undeva tot ti-o iei si o sa te doara mai tare cumparativ cu ce iti lipseste azi.
Asuma-ti ceea ce esti!

P.S. Si sa ma lamureasca si pe mine cineva, in termeni actuali, la ce se refera de fapt aceasta notiune de “suflet”? 😀

“Miere cu gust de fiere”

Comments

Tagged on:         

One thought on ““Miere cu gust de fiere”

  • 16/10/2013 at 1:21 PM
    Permalink

    Acel ceva care nu se vede,nu se aude,doar se simte.Acel ceva responsabil cu fericirea sau cu tristetea.E acel “loc” pe care nu-l poți arată cu degetul atunci cand te doare!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copy Protected by Tech Tips's CopyProtect Wordpress Blogs.