Din cand in cand imi vine in minte melodia de mai jos si am pofta sa o ascult.
In dimineata asta poate mai intens comparativ cu alte dati.
Diferenta consta insa in faptul ca nu ii simt versurile, sunt doar asemeni unei adieri pe care o las sa treaca, sa plece, drept incheiere pentru o scrisoare nescrisa pe hartie inca.
Mi-e dor de lupi, de curajul si bunul lor simt.
Drept sfat? Traiti fiecare zi ca si cum ar fi ultima si lasati visele.
Visele sunt de cacat.
Maine am sa scriu scrisoarea aia.
Mi-e dor de lupi.