In Sighisoara, orasul meu de suflet, din inima Transilvaniei, absolvirea liceului este de peste o suta de ani, un eveniment pentru intreaga comunitate. Vorbim de o traditie saseasca minunata care uneste familia, intr-o sarbatoare a respectului si a recunostintei.
Elevii care incheie clasa a XIIa, din liceele sighisorene, imbracati in uniforme si cu baloane in culoarea reprezentativa a liceului, se intalnesc in fata turnului cu ceas.
Incep defilarea in ordine, din curtea primariei, dupa ce un oficial le reaminteste secvente istorice, ii felicita, urandu-le succes pentru viitor.
Insotiti de fanfara si de familii, de prieteni, avand coronite din margarete pe cap, elevii de la toate liceele urca intai la Joseph Haltrich. Aduc un omagiu profesorilor, intonand Gaudeamusul. Dupa aceea, este traversat centrul istoric al orasului. Primul popas este facut la Colegiul National Mircea Eliade, urmeaza Liceul Tehnologic 1, respectiv 2.
In fata fiecareia dintre aceste institutii de invatamant, sunt lansate baloanele in culoarea reprezentativa, drept simbol al zborului catre viitor.
Incheierea defilarii are loc in parcul central, unde absolventii primesc felicitarile celor apropiati si canta impreuna pentru ultima oara Gaudeamus Igitur.
Urmeaza ora de dirigentie pentru fiecare clasa de a XIIa, moment la care sunt invitati si parintii.
Ziua in sine este dedicata florilor, copiilor care sunt in pragul bacalaureatului, la granita cu viata de adult. Cum scriam mai sus, este impresionat pentru mine, care locuiesc in Bucuresti, printre zambete ironice, usi trantite, graba si galagie, cum intreaga comunitate este prezenta pentru a-si sustine urmasii, flori, printre atatea flori si pentru a le ura succes.
Sighisoara ramane o poveste in care respectul exista inca, in marea carte numita Romania, asa cum imediat ce treci de Brasov si ai pasit in Ardeal, se deschide o cu totul si cu totul alta lume. E musai sa mergi acolo pentru a intelege.
Numai bucurii tuturor!