Rătăcim. Rătăcim orbi în suburbiile vieţii, visând perpetuu un ideal mov, la umbra valorilor sociale, dar nu neapărat umane. Un ideal fals, puzzle format din piese fantomă.
Daca tristeţea şi deşertul se plătesc scump, în aur sau diamante, atunci tăiem pădurea, scoatem din rădăcini florile de colţ şi gătim la proţap caprele negre. Afirmăm însă, cu patos şi patriotism, că suntem români, că ne respectăm credinţa, tradiţiile, natura.
Care este adevăratul frate al românului acum? Codrul??? În nici un caz…
Să fie oare maşinile de lux care se învârt în Mamaia, odată cu începerea sezonului estival? Bijuteriile grele care atârnă la gătul tinerelor machiate excesiv sau la al celor al baieţilor care consumă băuturi fine şi scumpe? Atât de fine, încăt uiţi şi de origini, uiţi de gustul lucrurilor simple, date de Dumnezeu?
“Lumea bun”! Hm…Explicaţi-mi, vă rog!
“Muzica bună”!
Valorile morale s-au scurs asemeni picăturilor ploii de vară; s-au ascuns timide într-un colţ, asemeni speranţei, în colţul inimii fiecăruia dintre noi.
Suntem prea înfricoşaţi să zâmbim sau să facem gesturi frumoase, să nu ne judecăm semenii şi să îi iubim necondiţionat!
Suntem prea înfricoşaţi să recunoaştem că fiinţa umană este vulnerabilă, că avem nevoie de caldură şi bunătate! Din lumea modernă, românească aceste concepte au dispărut, fiind înnlocuite de puterea banilor!
Ai banii, ai puterea!
Ce fel de oameni vor fi copiii actualei generatii? “Forme fără fond”!
Teribil- Maiorescu, români! Deşteptaţi-vă, viaţa este ceea ce facem din ea, natura este ceea ce facem din ea! Începeţi prin a vă purifica sufletele şi minţile, apoi totul va fi mai uşor!
