Imi mai aprind o tigara, inca un chistoc va infunda scrumiera alba.
Inca o stea sta sa cada de pe cer si inca una va incepe a luci intr-un univers pierdut.
Imi place sa ma pierd in agitatia unei seri racoroase, sa sorb cafeaua rece din cana rosie; zambesc si-mi las ideile sa zboare.
Un inger, doar un inger implineste dorinte nevazute, cu stop- semne de intrebare pe terasele benzinariilor.
Ziua-i superficiala si merge la culcare. Tacuta, spasita pentru tot ceea ce a adus.
Si ziua si noaptea, in minune si cu lumina se inchid in cutia de lemn vechi.
Cutie in care ascund bijuterie de pret: sufletul meu.
Si-mi mai aprind o tigara, eterna ultima tigara, ca doar sufletul se vrea muritor si voi putea sorbi oricand dintr-o cafea rece pe terasa unei benzinarii invaluite in aburii pamantului reavan.
Asculta mai multe audio Muzica