E aiurea si vine mereu, se inalta si apoi aprinde flacara.
Uneori imi doresc sa te fi tinut in brate mai mult si sa imi legan visele in leaganul dorintelor tale.
Cand bate vantul si cand sunt atat de trista, cand nu pot sa plang si cand te doresc, cand stiu ca nu mai poti intoarce timpul inapoi, cand stiu ca nu mai vreau asta.
Te simt langa mine si uneori intind mana, sperand ca te pot atinge, ca te pot saruta, ca te pot ingana, ca ma pot arunca in bratele tale inca si pot cere mai mult.
Te vad, iar ochii tai imi dau totul, ma pierd in ei si te iubesc patetic, obsesiv, prostesc….
Te iubesc tot mai mult pe masura ce imi impun sa te uit, sa te alung din mintea mea si sa dau foc tuturor clipelor petrecute cu tine.
Stiu ca nu e bine si stiu ca e bine si stiu ca se mai poate si stiu ca e prea tarziu si stiu ca lipseste ceva si stiu ca esti acolo, dar stiu ca ma doare.
Si ma intreb uneori unde esti si cine te saruta, cine te tine in brate si cine te iubeste. Si sper sa te intorci in zori.
Cand timpul sta in loc si nu mai vreau sa imi aud propriile ganduri.
Cand nu le pot exprima si raman blocata in tepii unei flori care nu mi-a placut niciodata….
Candva am sa iti spun adio….nu inca!
Asta nu este iubire, este obsesie……….pentru ochii tai, mainile tale, zambetul tau, pielea ta, pentru tine tot….
