Eu si pantofii.
Muulltiiiiiiiiiii…….Culori diverse, modele la fel.
Am o colectie intreaga.
Eu si adidasii.
La fel.
Stam ca si in cazul sandalelor, al papucilor sau al cizmelor.
Si astazi am intrat in acel magazin. Un intreg univers mi-a suras si m-a luat in imbratisare faina in bratele sale.
Am zburat pe aripile pantofilor expusi peste tot, in puful cizmelor….
Si cer un model, mai cer un model, vreau pe albastru macar. Nici asa?
Hm….
Nu avea la nimic numarul meu.
In sfarsit o ultima incercare imi spun in imbarbatare maiastra, tinand o pereche alba de cizme in maine.
Da, vreau tot numarul acela.
Si sunt intrebata: ce numar purtati?
Exact numarul cerut pana acum.
Eu am intrebat ce numar purtati?!
Stau si ma gandesc o clipa daca am gresit poarta lumilor si acum sunt intr-un film cu prosti sau tot in magazinul de pantofi…..de cizme….de whatever…..
-Ce importanta are pana la urma ce numar port? Pot purta si 32, e treaba mea daca vreau 37!
– Eu am intrebat ce numar purtati.
-37!!!!!!!!!!!
– Nu am 37!
-Nici macar nu v-ati uitat. La fel ca si la restul.
Vanzaroarea absolut scarbita de munca ei imputita cu pantofii se arunca asupra unui raft cu adidasi albi, darama, aduna…..
Intre timp o baba aflata in magazine incepe sa imi faca teorie cu privire la faptul ca ar trebui sa spun clar ce numar port nu ce numar vreau, ca vanzatoarea stie ce sa imi dea si ca bla..bla…sunt obraznica!
Acum nu stiu daca mai nou a fi obraznic inseamna sa ceri cat porti si eventual sa si precizezi de fiecare data cand treci la alt model ca numarul cerut este clllllllllarrrr cat port nu cat vreau..o intreaga poveste muuult prea intortocheata pentru puterea mea de a intelege acest sistem al vanzarilor de pantofi…..
In fine. Baba cred ca a ramas blocata de privirea contrariata pe care cu siguranta o aveam…..s-a oprit….
Sa fi fost oare si din cauza faptului ca tineam in mana una dintre cizme?
I s-a facut frica…..
In fine, m-am gandit sa fie socul definitiv am intrebat-o daca e si ea cumva vanzatoare deghizata
NU!
Buun, atunci? Te-am intrebat ceva?
Se intoarce vanzatoarea de la raftul cu adidasi albi, la fel ca si cizma pe care o tineam in mana si imi urla:
-Nu am!
– Dar v-am cerut cizme nu adidasi….
– Nu vreau sa iti vand tie!
– Aha, bun asa!
Si cizma a zburat!
Nu am inteles prea bine povestea numerelor si nici de ce vanzatoarea cauta in raftul incarcat de adidasi cizme.
Dau strict vina pe faptul ca a a avut o zi imputita ca doar vinde incaltaminte, nu?
Am intrat in acel magazin nu ca sa probez, ci ca sa cumpar.
Insa din punctul meu de vedere un vanzator bun, un afacerist ar trebui sa transforme orice vizitator in cumparator, pentru ca pana la urma afacerile sunt afaceri si din vanzari mananca, iar problemele si nemultumirile personale ar trebui sa astepte pana dupa inchiderea magazinului.
Pentru ca economia si profesionalismul nu au treaba cu femeile isterice 😀
Sunt sigura ca nu a fost intaia data cand vanzatoarea a avut vis-a-vis de un client o astfel de conduita.
Cu sau fara scuzele de rigoare atitudinea sa se incadreaza clar la rubrica asa nu.
Tu ce ai fi facut in locul meu?
Povestea numerelor…
nu stiu ce as fi facut dar cu siguranta m as fi revoltat si enervat,pt ca nesimitirea si lipsa de educatie balteste in tara asta.
Pot sa ti spun doar ca am fost de curand asa printr un mall fara intentia clara de a cumpara ceva si la un moment dat i am vazut.Pantofii perfecti 🙂
ma duc cu o fata calma si zambitoare la vanzatoare careia ii spun”va rog frumos,as vrea 38,daca aveti” la care imi raspunde acra cu un ton certaret”daca si asteptati o sa va aduc!”
pur si simplu nu am mai cumparat,eram prea ok in ziua aia ca sa ma cert,dar …ce se intampla?sau poate o avea legatura cu articolul ala cu femeile nf naiba stie:P