Sambata, 16 Ianuarie am ajuns la primul concurs din seria “Poveşti din LumeaMare”
Multumesc pentru invitatie, Roxanei si lui Alexandru.
Plec brambura de mult timp, pana pe la 14 ani trimisa de parinti si apoi de buna voie si nesilita de nimeni.
Si vorba aceea: Stiu cand plec, dar niciodata nu stiu cand ma intorc este tocmai buna pentru mine.
Am senzatia ca imi apartine chiar. Oare?!
In fine, concluzia mea de sambata e simpla: ma bucur ca mai pleaca si altii brambura.
Lumea Mare a avut patru povestitori si am observat ca accentul nu a fost pus pe locatia vacantei in sine, pe plictiseala privind o situare geografica sau o alta, ci pe sentimentele pe care le-a trait fiecare dintre calatori, pe intamplarile iesite din comun, pe nebunia locului de-abia descoperit si originalitatea sa.
Eu una, va spun clar, nu m-as duce la Cernobal, nici pe motocicleta si nici pe jos.
As putea sa acord o sansa doar printului venit pe cal alb sa ma duca acolo.
Dar si asta ramane inca sub semnul intrebarii.
In iarna a fost un reportaj pe Discovery realizat acolo si nu mi-a inspirit a fi un loc prea sanatos din cauza radiatiilor, ori eu stau in panica o saptamana doar daca trec pe langa un spital de tbc si imi fac toate analizele.
Cornelia Florea a fost la Cernobal si ne-a povestit cateva date din calatoria facuta alaturi de cei sase motociclisti prieteni.
Pentru ca numai cu prietenii consider ca pleci la un astfel de drum.
Va las mai jos doar primul film cu spusele Corneliei.
Ca si in cazul celorlalti povestitori, exista mai multe si daca vreti sa le vizionati pe toate, mergeti la contul meu de YouTube (vulpita2127).
De pe pamantul Tunisiei, surprinzator de friguros in perioada in care a ajuns acolo, contrar asteptarilor sale, Marian Enache a adus imbracate in poveste cateva gafe pe care le poate face un turist care are senzaţia că nimeni nu îi înţelege limba.
M-a incantat talentul de povestitor si umorul cu care Marian a spus la urechile publicului intamplari simple si mi s-a reconfirmat ca simplitatea e cea mai buna.
Cu Liana Mitroi am strabatut Transfagarasanul de care este indragostita si ne-am amintit ca o simpla privire catre cere poate face ziua mai frumoasa si gandurile luminoase, dincolo de tumultul orasului si de grijile zilnice.
Eh, in India am ajuns cu ajutorul lui Cezar Dumitru.
Am ras si am aflat lucruri noi despre taramul lui Maitreiy si despre oamenii acestuia.
Au existat si invitati speciali, printre care: Veronica Drăgoi, care a impartasit concluzia calatoriei sale de 800 de km facuta pe jos si Mihai Barbu (mongolia.ro), care sper san e povesteasca data viitoare cateva intamplari din curajoasa calatorie pe care a facut-o anul trecut.
Una peste alta, “Poveşti din LumeaMare” aduce o noua viziune asupra calatoriilor si uneste oameni care pleaca cu curaj si deschidere in cautarea noului.
Mai ales ca am “Calator in Romania” propriul proiect de calatorii, despre care ati citit in timp real pe twitter – #calatorinromania– sau pe blog dupa aceea.
Exista si un cont de twitter @CalatorRomania , iar in curand pregatesc lansarea site-ului.
Proiectul vrea sa descopere o Romanie a cetatilor medievale, a bisericilor si castelelor vechi, o Romanie a culturii si constructiilor istorice de valoare.
Turismul in Romania inseamna mai mult decat Marea Neagra sau Valea Prahovei, asa numitul Bulevard al Pantofarilor.
La o a doua editie “Poveşti din LumeaMare” sper sa va pot spune mai multe.
Va las in compania fotografiilor realizate sambata printre calatori.
Au mai scris despre eveniment si: Kerucov , Diana Stoleru , Chinezu , iar Ionut Tarcea a facut fotografii frumoase pe care le gasiti aici.
Pana la urmatoarea calatorie, oriunde ar fi ea, iYli va pupa pe palarie!
Pingback:Poveşti din LumeaMare - impresii | impresii din lumea mare
Pingback:uberVU - social comments
Pingback:| iYli | #Boardgamesmeet de ianuarie |