Ea e Diana, a facut 6 ani in primavara si o am din zilele in care inca nu i se deschisesera ochii complet.
Coada nu o avea taiata si nici eu nu am facut-o dupa aceea, mai ales ca exista tendinta sa nu mai fie astfel chinuiti.
Inca de la prima intalnire, ghem fiind si potrivindu-se perfect in palma mea a dat gata 2 sendvisuri, niste branza topita si un pachet de biscuiti, dupa care s-a culcat sub birou.
Am fost cativa care ne-am tot rotit in jurul ei speriati ca a murit cainele de cat a mancat, l-am intors, l-am controlat, chiar l-am stropit cu cateva picaturi de apa. Era pe post de mingie si atat. Ne-a lasat sa ne panicam si a dormit in continuare, timp in care am pazit ghemul cel negru ca nu cumva sa pateasca ceva.
Pe strada a mers apoi si singura spre casa, dar nu foarte mult pentru ca mica fiind a obosit repede. Si clar i s-a facut foame.
Doi ani de zile a avut program strict de masa, numai cu mancare gatita.
Orez fiert cu morcov si mar ras. Cu sau fara grasime. La inceput o cratita tinea trei zile, dar pofta Dianei a fost tot timpul catastrofala si manca si o cratita pe zi. Foarte rar i-am dat boabe. Mai degraba ii dau paine uscata, in felul asta isi consuma si nervii, in cazul in care ii are, in rest, hrana de baza este inca mancarea gatita special pentru ea.
Mananca doar din castronul ei.
I-am dat multivitamine cand era in perioada de crestere, dar doar un tub si atat.
In ciuda rasei nu a fost niciodata un caine periculos pentru familia mea, in schimb pentru cei care incearca sa intre in curte da.
Am educat-o in spiritul unui caine de paza pentru curte si pentru stapani, nu a unuia agresiv. Stie sa faca lucruri simple de dresaj cu care ne-am jucat dupa ce a facut doi ani, in rest intelege orice comanda i-as da, pana si semnele facute cu mana.
Niciodata nu o sa latre ca un maidanez la frunze sau la trecatorii de pe strada. Daca vrei ca un rottweiler sa fie agresiv si sa atace tot ce misca trebuie tinut inchis, timp in care sa vada un singur stapan de care sa mai asculte apoi.
Diana a stat un timp scurt.
Sa nu te astepti la mari progrese din partea unui rottweiler in primii doi ani de viata; de-abia dupa acestia incepe maturizarea sa.
Pana atunci e considerat inca pui si nici dresajul nu este indicat pentru ca nu ii face fata.
Insa orice s-ar fi intamplat in acei doi ani tine minte. Si daca exista o persoana care a tipat la ea sau a aruncat dupa ea cu ceva o va ataca oricand sau va innebuni numai cand ii aude vocea. Treaba probata.
Cand am adus-o pe Diana, in curte era deja un caine, Beti, pe care o cunosti din alte articole.
Chiar daca Diana este de doua ori ca talie, in comparatie cu Beti, i-a recunoscut autoritatea si tot timpul si a respectat-o. Pentru ca rottweilerul este cu adevarat un caine destept.
Daca Beti a fatat si a mutat puii la Diana in cotet, aceasta s-a mutat linistita sa doarma in fata casei, dar nu in cotetul Betinei, iar cand Beti a obosit sa aiba grija de ei, a avut Diana; daca Beti i-a mancat din castron, niciodata nu a marait-o si nu s-a mutat la castronul acesteia; daca Beti a sarit la ea fara motiv, Diana a lasat-o in pace sa latre si s-a dus sa se culce. Daca Beti vine la mine cand ajung, Diana ramane in spate si isi asteapta portia de dragoste.
Niciodata nu a facut rau pisicii noastre, in schimb a sfasiat orice alta vietate a intrat in curte si nu era a casei.
Atentie cu alimentatia la rottweiler, nu ii da grasimi. In ciuda faptului ca este un caine de talie mare, are un ficat sensibil; iar vara ii poate creste inclusiv tensiunea oculara si pot aparea inflamatii.
As mai povesti pana maine despre caini cu sfaturi in privinta educatiei lor. Am avut de cand ma stiu caini si ii iubesc foarte mult.
In cazul in care vrei sa stii ceva sunt aici!
Concluzia este simpla: un caine este asemeni unui copil. Il ai asa cum il educi.
Citeste si:
Inima de caine
Doi catei
Beti doarme si viseaza
Un gratar potrivit pentru orice dorinta
Concluzia o stiu mai multi oameni. Oricum frumoasa povestirea.