Acesta va fi o poveste lungă daca vă spun totul despre interesul si dragostea mea pentru condimente şi ierburi aromatice.
Adi Hadean m-a inspirat in scrierea acestor randuri cu articolul „Condimente de la Okian” si cum nu vreau sa plictisesc, am sa incerc sa creionez doar cateva idei de data aceasta.
Interesul meu pentru condimente si ierburi aromatice, se bazează pe ceea ce am învăţat de la mama mea şi de la un unchi.
Unchiul meu a navigat pe toate continentele ca bucătar pe o nava.
A avut ocazia sa invete in calatoriile sale despre plantele prezente in fiecare zona si despre cum să le folosească in prepararea bucatelor.
Modul in care sunt folosite condimentele si ierburile aromatice in întreaga lume se bazează pe ceea ce natura a daruit locuitorilor unei anumite zone, pe cultura locuitorilor si pe alimentele disponibile.
Cu siguranta daca Romania ar fi fost o tara mult mai dezvoltata din punct de vedere naval si ar fi avut colonii precum Olanda in intreaga lume, si romanii ar fi cunoscut mult mai multe informatii despre intreaga gama de condimentele existente.
In permanenta in bucataria mea am ierburi proaspete, cum ar: patrunjel, telina, arpagic, marar. Le cumpar proaspete si toate aceste sunt uşor de depozitat în congelator.
Curry este unul dintre condimentele mele preferate. 😀
Este de asemenea foarte important să ştii ceva despre utilizarea ierburilor armoatice în combinaţie.
De exemplu, am aflat că niciodată nu folosesc mărar alaturi de alte ierburi aromatice.
Imi vin in minte cuvintele spuse de unchiul meu cu o sclipire in ochi, aratand catre sotia sa:
Nu e bine când gusti condimentele si ierburile aromatice într-o singura farfurie, dar le duci lipsa cand nu sunt in ea!
nu stiu sa folosesc curry-ul.
ma inveti/ imi dai cateva sfaturi?
daca Romania ar fi fost o tara mult mai dezvoltata din punct de vedere naval hmmmmm cred ca e vb despre altceva.Daca Romania ar fi fost o tara „dezvoltata” din toate punctele de vedere ( in decursul istoriei) ar fi avut si o mostenire culinara pe care sa o cunoasca si alte popoare.Cate mancaruri romanesti au acest privilegiu?In timp ce altii isi desavarseau maiestria pe la diverse curti imperiale noi eram preocupati sa ne otravim fantanile sa dam foc holdelor …
cate mancaruri sunt cu adevarat romanesti ?
Ungaria nu a fost (nici macar nu a avut ) o forta navala …si uite toata lumea stie de gulas paprika etc
Mmmm, condimente! Ce m-aș face fără ele 🙂 Și eu știam doar de sare, piper, boia, pătrunjel, leuștean și tarhon, până am ajuns în Suedia prima dată în 1995 și am intrat într-un magazin indian. Și acum îmi amintesc senzația aia, mirosurile, fascinația. Și mi-am adus acasă o sacoșă cu mai bine de un kg de diverse prafuri și nebunii. Și eu am o mare pasiune pentru curry mmmmm. Acum descopăr aici tot felul de mâncăruri (suedezii sunt foarte deschiși și la gusturi și arome internaționale, nu doar la emigranți hihihi) și ingrediente noi, mă simt ca în Rai! 😀 Te pupez!
P.S. Ți-am pasat o leapșă 🙂
toata bucataria noastra a luat-o razna, nu numai condimentele! in bucataria noastra veche se folosea rozmarin (care a reaparut de putina vreme, dar preluat de la altii), se manca linte, naut frecvent si cate si mai cate care au fost uitate. Dar intotdeauna bucataria noastra a fost condimentata cu ce am avut (si slava Domnului am avut pe langa case de toate) si cu ce am adus din alte parti (sofran, piper, cuisoare, nucsoara …)