Ziua de luni e moartea pasiunii.
Ziua de luni e asemanatoare pantalonilor cu manecuta care te surprind pe tipa sexi alaturi de care ajungi in pat sau a chilotilor cu Pokemon de pe tipul sexy la care visai.
Dupa un weekend in care chiar daca am muncit nu am avut stresul orelor fixe de trezit sau ajuns la job vine luni.
Pfff…
Nici nu imi gasesc cuvintele cand ma gandesc la cat de capie sunt dimineata cand ma dau jos din pat aproape rostogolindu-ma, cand doar din inertie merg catre bucatarie sa imi fac o cafea tare; pana o beau sunt zombie.
Nu am fost mereu asa. Poate nu eram atat de obosita, poate nu ma trezeam atat de dimineata.
Aiurea, in liceu sau in generala incepeam orele la 7.30.
Ah, teoretic da, ca ajungeam de-abia la a doua ora sau cand mai erau cateva minute doar din prima.
Am stat de vorba cu tot felul de oameni care indiferent de ora la care merg la culcare, indiferent daca apuca sa doarma doar 4 ore pe noapte aud ceasul dimineata; dar eu si dupa 8 ore de somn de-abia aud cele 4 sonerii puse.
In fine, sunt curioasa despre tine: tu cum te trezesti dimineata?
Si bonus oua ochiuri, 3, ca am pus si o(chi)ul din ceafa al soacrei din povestea lui Creanga.
O saptamana excelenta!
