Ma enervez uneori prea usor si sufar pentru lucruri inexistente de fapt, trag concluzii pripite. Asta se intampla cu siguranta oricui.
Motivul?
In anumite situatii noi toti nu comunicam suficient.
Nu stim cine suntem de fapt si ne e teama de realitatea necunoscutului preferand locsorul cald al frustrarilor, locsor numit obisnuinta.
Ne este teama sa spunem lucrurilor pe nume.
*
In dimineata asta nu am cuvintele la mine, le-am ratacit aseara printre pernele canapelei.
Iti las poezia de mai jos, pare inspirata de nebunia trairilor care ma ametesc. Mi-ar fi placut sa pot scrie si eu astfel de minuni, dar sunt antitalent cand vine vorba de versuri.
E o poezie si despre tine, dar si despre restul oamenilor din viata mea; cand fiecare dintre noi se ascunde dupa un zambet.
Intelegi fix ce vrei, scapi daca poti atat timp cat traiesti cu frica. 😀
Toti avem deceptii, iar asta nu inseamna ca suntem slabi, ci doar ca undeva am gresit.
Viata este ceea ce facem din ea! 😉
Viata e frumoasa, e o minune atat timp cat ai curajul sa te descoperi, sa stii ce vrei si cine esti de fapt tu, dincolo de imaginea pe care altii si-au creat-o drespre tine.
Hm, iar tu nu esti doar o imagine in viata mea, ci o realitate. 😉
Zâmbeşte
Adesea te întrebi
De ce nu ai noroc.
De ce întotdeauna
Eşti pe ultimul loc,
De ce eşti iubit
Doar de câinele tău,
De ce oamenii încearcă
Mereu să-ţi facă rău.
Zâmbeşte celui care
Adesea te-a minţit,
Zâmbeşte-i omului
Perfid şi ipocrit.
Un zâmbet poate să fie
Pentru fiecare
Un scut ce te ascunde
De lumea înşelătoare.
De ce vor unii oare
Să pară ce nu sunt,
De ce-i atâta rău
Şi boală pe pământ?!
Şi mergi prin viaţă trist,
Adesea te târăşti
Şi-ţi pierzi încrederea.
Si uiti sa mai iubesti.
Zâmbeşte-i celui care
Adesea te-a minţit,
Zâmbeşte-i omului
Perfid şi ipocrit.
Şi când eşti la pămant
Şi nu mai ai curaj,
Zâmbeşte-i cât mai poţi
Cât mai e încă azi.
Căci mâine nu se ştie
Ce va mai fi în viaţă
Şi-atunci ţi se va şterge
Zâmbetul de pe faţă.
SI
Si as fi vrut,
Dar nu puteam.
Si-as fi putut,
Dar nu voiam.
Si-n inima mi te-am inchis.
Ai fost un vis.
Si am venit,
Dar n-ai vazut.
Si te-am cerut,
Dar nu m-ai vrut.
Si eu nu vreau s-aud iar NU.
Adio, tu!