Inca din cele mai vechi timpuri, vanatoarea si pescuitul au fost indeletnicirile de baza ale oamenilor,
pentru a-si asigura hrana de zi cu zi.
Astazi insa, aceste indeletniciri au devenit sporturi sau hobby-uri.
Vanatorii si pescarii sunt oameni inventivi. 😀
Adica inventeaza povesti care-mai-de care mai fanteziste, minciunele!
In ambele cazuri, ca sa fii numit vanator sau pescar, pe langa faptul ca trebuie sa faci o reala pasiune pentru placerea ta, mai trebuie sa ai si un permis vizat, cu taxele la zi.
In cazul vanatorii, regulile sunt extrem de stricte, mai ales la procurarea si utilizarea „obiectului muncii,
pe cand la pescari este loc de mult mai bine.
Daca esti un pescar amator, cu tenta de a deveni inrait, atunci placerea te poate costa bani frumosi.
Investesti in scule usoare, rezistente, performante.
Cauti sa iti cumperi echipament de ultima ora si inveti mestesugul prepararii momelilor, inveti sau „furi” de la ceilalti si adaptezi mai apoi, diferite monturi care sa iti aduca marele trofeu.
Prinderea pestelui nu depinde numai de indemanare.
Pescarul trebuie sa aiba mai inainte de toate, cunostinte minime despre cum, unde, cand si ce vrea sa pescuiasca.
Trebuie sa stie ca in apele curate si repezi de munte va prinde pastrav, iar in apele colinare si de ses va prinde stiuca, lin,caras, crap, clean,biban,etc.
Putin stiu ca pestii rapitori nu sunt prosti si ca menirea monturii este aceea de a prezenta in mod cat mai natural momeala in apa si de a nu provoca „suspiciuni” din partea pestilor…
Dupa anul 1990, multe din apele foste industriale, si-au refacut in mod miraculos fondul piscicol, creand in felul acesta, adevarate oaze de relaxare pentru pasionatii de pescuit si nu numai.
Imi aduc aminte din anii copilariei mele fericite si lipsita de grija zilei de maine, ca Oltului i se mai spunea si Raul Negru.
Intr-adevar denumirea se potrivea de minune cu aspectul de tus!
Am facut odata baie in apa neagra si cu miros de chimicale a Oltului si mi s-a parut o experienta pe care nu as vrea sa o repet.
Astazi insa Oltul s-a „reabilitat” din punct de vedere al ecosistemului, au aparut noi specii de pesti, fie prin popularea cu puiet de catre salariatii AJVPS, fie prin popularea naturala.
Sa va explic cum sta treaba cu popularea naturala!
Se stie ca in zonele cu apa,mal si stuf isi fac culcusul si pasarile de balta. Aceste pasari de balta nu sed doar in acel loc.
Ele colinda diferite zone, mai mult sau mai putin indepartate.
Ei bine, cautandu-si hrana care se gaseste in abundenta de-acuma pe cursul raurilor si in balti,iau pe picioare
icrele depuse de diversele specii de peste si le transporta involuntar in alte balti.
Asa se explica din punctul meu de vedere, popularea naturala cu peste a diferitelor lacuri.
Pescuitul nu poate fi practicat in anumite perioade ale anului, tocmai pentru depunerea icrelor si astfel, pentru refacerea fondului piscicol si perpetuarea speciei.
Fiind un pescar cu acte in regula, nu ignor perioada de prohibitie cand pescuitul la anumite specii de peste este interzis.
In rest insa, merg cu prietenii la peste ori de cate ori se poate si timpul ne da voie.
Am stat vara si peste noapte la pescuit, pe malul Oltului, unde ne-am ales cu piscaturi de tantari, cu ochii carpiti de somn sau cu hainele mirosind a fum de la focul lasat sa se stinga…
Plecam voiosi si cu planul bine ticluit, aprovizionati cu bautura de sezon, adica bere. Multa, multa bere si de-ale gurii. Adica mancare, nu …naiuri, fluiere sau manusi de box!
Plecam cu bicicletele pe care le mai caram si in spate pe unele portiuni de drum, ca era mlastina, iar drumul impracticabil chiar si pentru specialistii de triatlon!
Ajungeam intr-un final la locul de campare, osteniti, rupti in bucati de samarul pe care si-l carase fiecare si incepeam cu o pauza binemeritata!
Ne instalam cortul, pregateam lemne de foc, puneam berile la „fereala” si lansam nada la apa.
Pestele smecher tragea taman cand eram noi ocupati cu paharitul sau cu ochii in alta directie.
Erau momente frumoase. Ne simteam ca intr-un concediu undeva in Delta.
Nu de fiecare data prindeam peste, ca asa era sa fie.
Pestele se mai uita si pe mal sa vada cine-i la capatul firului.:D
Pescarilor nu trebuie sa le urati bafta la peste, ca va alegeti cu sudalme puhoi!
Mai nou, nu se ureaza nici fir intins, nici…rahat in traista, ci doar succes!
Deci dragi pescari cititori ai blogului, va doresc mult succes !
Cu drag,Vlad
