Nu mai am timp si nici vremea nu este favorabila pescuitului, asa ca m-am gandit sa cumpar niste pastrav si sa il pregatesc cum ma pricep mai bine.

Ajung in piata la magazinul de pescarie, dar pastrav…iok. 🙁

Ma foiesc, imi rotesc ochii in tot magazinul sa caut ceva, sa nu merg cu mana goala acasa, pentru ca mi se pusese pata urat de tot sa mananc un peste la tava!

Vanzatoarea din magazin m-a vazut cum imi sticlesc ochii-n cap de dorinta si pofta de a manca un peste zemos, bine rumenit si asezonat cu tot soiul de mirodenii.
M-a intrebat sfioasa ce altceva as dori sa cumpar; de-abia a doua zi livrau pastrav din nou…

Nu aveam chef sa astept pana maine si intreb daca au somon in congelator.

Curata fatalitate! Ultima bucata s-a vandut cu doar 20 minute inainte sa apar eu acolo …

Simteam ca mi se ridica presiunea in pompa hidraulica si am vrut sa ies, cand vad in congelator filet de pangasius! Mai sa fie!
Nu auzisem de asa ceva. Nu stiam ce fel de animal marin sau submarin mai era si asta!

Cumpar doua pungi continand fiecare cate 3 felii faine si intru pe la piata de zarzavaturi, pentru ca voiam sa imi desavarsesc opera conform viselor mele…
La o taraba zaresc perje (prune uscate).

Ingrediente.
Ingrediente.

Cumpar o juma’ de kil de perje, o legatura de frunze de patrunjel si 5 cepe albe de marimea unui ou, dupa care pornesc spre casa.
Aveam o misiune nobila de indeplinit!

Urc scarile pana la etajul 4 intr-o fuga nebuna ca sa castig timp. La ora 4 trebuia sa fiu gata cu masa pusa…
Curat asadar cele 5 cepe, le tai felii (julien) si le calesc pana devin lucioase si usor aurii.

Intre timp, spal si dezghet feliile de peste dintr-o punga.

Gasesc in frigider un borcan de pasta de rosii cu chilli si ma aventurez sa o folosesc…

Dau ceapa calita de pe foc, asez pestele in tava si adaug ceapa si uleiul in care am calit-o.

Urmeaza adevarata creatie! Intr-o cana de 300 ml pun vin alb; acesta devine noul habitat al pestelui.

Asezonez totul cu prune (perje) foi de dafin sare si condimente pentru peste.
Salivam asemeni potaii lui Pavlov si imi sticleau ochii in cap asemeni unui lup hamesit!

Termin de aranjat si de garnisit tava si o dau la cuptorul dinainte inchis, la onorabila temperatura de 180 grade celsius.

Pana aveau sa fuzioneze la cald pestele cu perjele, ceapa si restul de bunatati, ma pun sa mesteresc o mamaliga…
Eram ca un mic Napoleon, doar ca eu dictam si eu executam.

Ardeau focurile aragazului asemeni celor ale tartorului 😀 incat a trebuit sa deschid larg fereastra. Mamaliga mea fierbea usurel si erupea ca un mic vulcan noroios.

Arunc un ochi iscoditor in cuptor si estimez inca 30 minute de sauna la care sunt supus de dragul artei gastronomice.

Pofta buna!
Pofta buna!

Nu excelez in matematici, dar totul mi-a iesit calculat la fix! Tocmai cand stingeam focul si rasturnam mamaliga cat o basca de ceferist pe carpator, era gata si plachiuta mea!

Aromele o luasera razna prin bucatarie si isi faceau de cap in fosele mele nazale.
Scot o portie de peste pe farfurie, pun langa ea pentru sprijin si o lingura buna de mamaliga aurie si ma pun pe degustat.

La viteza cu care introduceam in mestecatoare, daca cineva mi-ar fi astupat urechile simultan, m-as fi inecat cu siguranta.

Tin sa va anunt ca, pangasius-ul este un peste deosebit de savuros in ciuda grasimii.
Oricum ma pregatisem cu cateva felii de lamaie pe care din placere le-am papat mai apoi. Nu va pot reproduce reactia ‘trupetilor’, au fost deosebit de incantati.

Pangasius la cuptor

Comments

Etichetat pe:                        

8 comentarii la „Pangasius la cuptor

  • 20/02/2012 la 11:06 AM
    Legătură permanentă

    Grijă cu pangasiusul, e experiment genetic. De aia e fără oase și relativ ieftin. Vine de prin Vietnam, unde-l cresc băieții la suta de kil pe metru pătrat. Mai bine dai un ban dar știi că mănânci un pește 🙂 În rest toate bune!

    Răspunde
  • 20/02/2012 la 11:23 AM
    Legătură permanentă

    Ai avut noroc că a fost bun, eu am nimerit de câteva ori pește care nu avea nici un gust și era și foarte fad… Arată foarte bine ce ai gătit tu acolo, așa că data viitoare când gătești așa o bunătate să afișezi adresa să venim și noi 🙂
    O săptămână excelentă.

    Răspunde
    • 20/02/2012 la 1:58 PM
      Legătură permanentă

      Da, cu mare placere.
      A fost prima oare cand am gatit un astfel de peste.
      Eram curios, dar mai ales fascinat de pretul scazut.
      Salutari din Ardeal, Vlad

      Răspunde
    • 21/02/2012 la 12:22 AM
      Legătură permanentă

      Data viitoare am sa incerc o reteta cu melci (tot premiera). „Pangasius”…suna latineste dar sper sa nu insemne ceva aiurea in traducere libera 🙂

      Răspunde
    • 21/02/2012 la 12:24 AM
      Legătură permanentă

      Cate experimente nu om fi mancat si nu stim ? Voi incerca sa le „irit” papilele gustative ale cititorilor acestui respectabil blog cu altceva
      mai bun si mai demn de lauda pe viitor. 😀 cu respect,Vlad

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Copy Protected by Tech Tips's CopyProtect Wordpress Blogs.