Mama Rusia a fost, este si va ramane o tara profund comunista.
Clasicii rusi au descris in romanele lor conditia umana din Rusia, inca din vremea Tarului.
Andrei Platonovici Klimentov poate fi asemanat cu un diamant al unei coroane careia evenimentele politice ale secolului XX nu au reusit sa-i eclipseze stralucirea.
Publicat la sase decenii dupa scriere si la 30 ani dupa trecerea autorului la cele vesnice, Cevengur este un roman care stabileste un punct culminant pentru istoria literaturii contemporane.
Manuscrisul a avut partea sa de aventura, aceasta fiind pazita de sotia si copiii autorului. Raziile dese si violente ale serviciilor secrete sovietice nedescoperindu-i existenta.
Cevengur primeste tot felul de catalogari si calificari, dar ramane unic ,respingand toate tentativele de asemanare.
Romanul exclude calea de mijloc din cotidianul vietii umane, evocand povestea unor oameni singuri intre proprii lor semeni, drama fiintei umane…
Citim, citim…cuvintele ne relaxeaza, ne poarta in lumea curiozitatii si a informatiilor…
La Cevengur, moartea si nasterea omului sunt cele doua extreme.
Oamenii mor cu simplitate si mor in cele mai bizare moduri. Numai soarele, dupa propriul si bine stabilitul program este proletarul din diminetile fragede ale comunismului.
Retina se va opri citind totusi pe indelete numele eroilor din prezentul roman: Kopionkin, Cepurnîi ori Sasa Dvanov, Pasintev si calul Forta Proletara.
Cevengur este o istorie tragi-comica care provoaca plansete profunde si in acelasi timp hohote de ras inocent.
Platonovici. Andrei Platonovici Klimentov a trait intre anii 1899 si 1951, fiind considerat cel mai mare scriitor al secolului XX.
Ironia sortii este ca autorul nu a trait sa-si vada romanul iesit de sub tipar.
Poate de acolo, din stele se bucura postum de a sa creatie literara, bijuterie careia trecerea timpului nu i-a sters stralucirea.
Doua volume din Cevengur oferite de editura All asteapta sa ajunga la tine, la prietena ta sau la vecina din stanga casei bunicilor tai.
Iti place sa citesti, de ce o faci?
Pe 24 Martie anunt castigatorii.
Spor!
Felicitari Alex si Ruxandra, carticelele merg la voi.
Multumesc tuturor pentru participare.
Vor exista in curand si alte concursuri.
De ce citesc?
Pai citesc pentru ca imi place sa ma transpun in personaje, citesc pentru ca imi place atmosfera creata de autorul unei carti, citesc pentru ca imi place sa simt trairile personajelor, citesc pentru ca imi place sa aflu lucruri noi, sa invat lucruri noi.
Citesc sa ma binedispun, sa ma relaxez, sa-mi fac ziua mai frumoasa.
Citind, traim evenimentele mai intens decat vizionand un film, in care regizorul ne impune propria-i „viziune” asupra evenimentelor.
Cu respect, Vlad.
Imi place sa citesc pentru ca doar asa pot sa citesc mintea unui om, sa ii descopar gandurile si sentimentele. Personajele unui autor si cartea sa sunt ca o deschizatura in sufletul si mintea sa, deci pana cand o sa se inventeze cititorul de ganduri o sa apelez la carti :). Acum serios, cartile te relaxeaza si te scot din cotidian, iti dau o gura de aer proaspat. E frumos sa citesti.
Foarte frumos si adevarat gandul tau Maria. Cartea este cel mai bun prieten, unde ne gasim refugiul si placerea de a visa citind !
Salutari din insoritul Fagaras,Vlad
Citesc cu mare placere si ma simt fericita cand sambata seara sau duminica ma pot
refugia in tovarasia cartilor mele. Imi place mult Eminescu…
Cartea cel mai tacut dar de nadejde prieten !
Multumesc pt.comment 🙂
de ce citesc? pentru nevoia de a evadea in alta lume, o lume unde nu te judeca nimeni, ca cititor doar privesti „de sus” ce se intampla, esti martor la ce se intampla, dar intr-o forma invizibila. Dar totusi de ce citesc? Pentru ca ma face sa rad, sa plang, sa sar in camera de bucurie cand personajele principale castiga, sa visez cu ochii deschisi si sa le povestesc celorlati ce carte am descoperit
Am avut parte de multe si minunate carti pe care le-am citit pe nerasuflate si cu drag revin la ele. Citindu-le,aflu mereu ceva nou. 🙂
Citesc pt ca ma relaxeaza, ma rup de lumea in care suntem si intru in lumea personajelor din carti si traiesc alaturi de ei aventuri si momente care de cele mai multe ori imi patrund in inima si ma fac sa raman ingandurata, sau ma fac fericita.. imi place sa citesc..sunt momentele mele de liniste si pace.
Este foarte adevarat ca PC-ul nu tine loc de carte desi prin intermediul lui,putem citi carti virtuale…Imi place mirosul colii tiparite, imi place sa vad literele negre pe coala alba,sa aud cum fosnesc paginile… Este un sentiment deosebit 🙂
Buna intrebare!Citesc pentru ca cititul face parte din viata mea,citesc placere,citesc dimineata ca sa ma incarc cu prospetime,citesc dupa masa ca sa ma incarc cu drgaoste ,si nu in ultimul timp citesc seara ca sa adorm,si sa visez ce se va intimla in urmatorul capitol pe care il citesc.Citesc iubind,si iubesc citind.Iubesc sa citesc pentrtu ca ca ma emotioneaza lucrurile prin care trec cei doi ca sa fie impreuna(in romane de dragoste).
Imi place sa citesc pentru ca:Imi imbogatesc Ivocabularul + ca citesc viata unui alt om,in care sunt captat de o alta viata in care intru si eu cu spiritul
Orice carte buna citita este bine de citit!!!
Multumesc pentru comment Szanyi. Traim in felul nostru al fiecaruia, sentimente minunate cand ne transpunem in „pielea” personajului principal 🙂
Citesc aproape orice îmi cade în mână, însă nu din dezorganizare nu selectez lectura, ci pentru că sunt convinsă că, la un anumit moment, într-o anumită circumstanţă, alături de anumiţi oameni, tot ceea ce am citit vreodată, sau doar o bucăţică, îmi va fi de folos, vital chiar. Citesc deoarece cuvântul scris / tipărit / tastat pe calculator sau impregnat în ecranul vreunui gadget cu e-ink îmi poate schimba dacă nu viaţa, măcar clipa respectivă. Şi e suficient să îmi aducă un zâmbet când sunt tristă sau o lacrimă când mă simt superficială, şi cuvântul şi-a îndeplinit scopul său. Citesc să învăţ din greşelile altora, să înţeleg visuri şi, mai presus, să-mi exprim mie însămi trăiri şi gândiri.
Imi aduc aminte minunatii ani de liceu,cand citeam cu mare pasiune cartile scrise de Swen Hassel. Erau tare la moda in anii`80 si se gaseau foarte greu.
Cartea are o putere deosebita asupra celuia care o citeste ! 🙂
Citesc din multe motive – pentru distracție, pentru a-mi stimula imaginația, dar presupun că în primul rând pentru a trăi, măcar la nivel mental, lucruri pe care probabil nu le voi trăi niciodată personal, pentru a-mi extinde experiența cu ceea ce alții au trăi sau imaginat deja suficient de intens pentru a simți nevoia să le împărtășească cu restul lumii.
Foarte frumos si pertinent commentul tau. Multumesc 🙂
Eu in mod normal, urasc maxim tot ceea ce e vine din zona aia, inclusiv pe domnul Putin. Putin cate putin…
Din fericire in ceea ce priveste arta, rusii sunt tatici.
Citesc, de fiecare data… ca sa adorm. Cum deschid cartea…cum adorm…
Perfect!
Rusii ne-au vlaguit de tot si toate.
Adoram filmele care-i prezentau pe ei si pe americani, in cel de-al doilea razboi mondial.
Realitatea insa este alta: perversi, razbunatori si nemilosi ca gerul Siberiei.
Citesc pentru ca-mi place. Si, mai ales, ce-mi place. N-am citit niciodata ceva doar pentru ca e la moda si citeste toata lumea. Ba da, am facut asta o singura data, Si a fost un fiasco 🙂
Carti „la pont” am citit si eu. Rezultatul a fost cum il descrii tu aici. 🙂
Sunt mai multe motive pentru care citesc. Unul ar fi placerea de a ma regasi in vreun personaj, identificarea cu gandurile lui, reactiile sale. Cateodata ma farmeca un anumit stil al autorului, deci o placere estetica. Mai citesc pentru a ma izola de lumea exterioara in bula de sapun a unei carti care-mi place, asta ar fi si un exercitiu de concentrare, de cat de bine imi reuseste chestia asta. Citesc pentru ca imi place sa descopar tipuri umane, pe care nu am avut ocazia sa le intalnesc in viata reala, sau pentru a-mi exersa imaginatia.
fain commentul tau! Salutari din Ardeal.