Am ratacit in povestea unei carti pret de cateva ore si cand am deschis fereastra, a fost de parca as fi intrat in alta lume.
In jur, totul e acoperit de zapada.
Zapada asta a venit special de la munte cu toate dorurile mele.
E decembrie. Eu unde am fost pana acum?
Inteleg in sfarsit motivul nebuniei in trafic si din magazine de cateva zile, inghesuiala si nervii tuturor si aspiratoarele care au urlat in blocul in care locuiesc, toata duminica alaturi de bormasini, intr-un cor afon care mi-a facut tot creierul bucati.
O serie de intrebari, ganduri, dorinte se inghesuie in mintea mea, incearca sa gaseasca lumina si ordinea deodata. 2012 a fost bogat, nu mi-a dat posibilitatea sa stau pur si simplu si sa ma plictisesc, nu mi-a dat ragazul sa spun intr-o singura zi: sunt odihnita!
Privind in urma, la anul ce se incheie, pot afirma ca a fost unul bun.
E drept, cu multa munca si timp investit pentru aceasta, cu foarte multe emotii sau nervi si un program de armata, cu o lista pe care randurile scrise au fost prioritati si numai prioritati :D, toate au fost indeplinite cu succes.
In 2012 am reusit sa imbin utilul cu placutul si sa fac un job numai din ceea ce imi place. Sunt mai practica asa. Nu inteleg rostul unei pasiuni, cata vreme nu produce nimic. Din contra sa investesti timp sau bani…asa de amorul artei?!
Am mai scris si altadata, pe lumea asta nu le poti avea pe toate, important este sa fi constant in munca pe care o depui pentru indeplinirea unui obiectiv; cata vreme ai un vis trebuie sa incerci tot ce este omeneste normal si corect sa il indeplinesti.
Si mai este ceva: de fiecare data cand vrei mai mult sau mai bine, secretul este sa te compari cu tine, cu cel de anul trecut, cu cel de acum 5 ani si sa vezi cat sau cum ai evoluat, sa stii ce vrei cu adevarat din viata ta.
Niciodata comparatia cu o alta persoana nu este una valabila pentru pasii care te privesc. E ca atunci cand nu stii lectia foarte bine la test si esti tentat sa copiezi de la colegul de banca, fara sa intelegi de fapt ca acesta nici macar nu a deschis cartea, dar sa mai aiba habar in profunzime de subiecte.
Revin la adevaratul motiv al acestor randuri. Ma vad cumva datoare sa le scriu din mai multe motive, dar mai ales plecand de la intrebarile primite in mesaje.
Faptul ca in ultima vreme nu am mai ajuns la toate evenimentele din online si nu numai, la care te-ai fi asteptat sa ma vezi, sau faptul ca uneori au fost zile pe blog, cand articolele au apartinut intr-o pondere mai mare lui Vlad si respectiv Saturnianului, nu inseamna ca am disparut undeva, activitatea intreaga o vezi si la despre iYli de altfel; in rest tot ce se intampla pe blog trece intai pe la mine.
Despre sfarsitul lumii nu voi avea timp sa scriu un articol special 😀 nu de alta, dar ar insemna sa imi mint cititorii, cata vreme pe 21 decembrie este ziua mea, e clar ca universul intreg va fi ocupat sa ma sarbatoreasca pe mine. Nu mi-am facut nici rezerve de mancare si nici de apa; am doar niste lumanari primite in dar si alea parfumate. Nu ma vizitati, ca nu primesc niciun colindator cu bocancii murdari sa-mi faca mizerie.
In rest il astept pe 2013 cu bratele deschise sa il pacalesc cu sarutul lui Iuda si sa-mi indeplineasca toata lista aia insirata pe o noua agenda destinata doar lui.