Traiesc intr-o lume infecta.
Da, astazi, imi cer scuze, invers fata de cum ma cunoasteti si dincolo de calmul tipic, vad doar partea uda, partea murdara, partea inghetata.
De cateva saptamani am inceput sa circul in mod constant cu tramvaiul. Nu, nu imi place, dar nu am incotro. 
Ma doare gatul de la frane, este aglomerat indiferent de ora la care am nevoie sa urc in el si sa ma deplasez dintr-o parte in alta a Bucurestiului, ma enervez din cauza mirosului fie si pe vremea asta friguroasa. Pe jos, podeaua este imbibata de apa, sunt oameni care vorbesc tare si aflu subiecte care nu ma intereseaza absolut deloc.
Si stau si ma gandesc de fiecare data cand cobor, un sac de nervi, imi amintesc de tramvaiele din Amsterdam, de trenurile de mare viteza din Olanda care nu te zgaltaiau in toate felurile, care erau incalzite, in care podeaua nu era uda si nimeni nu urla, chiar daca e vorba de localnici sau turisti.
Imi amintesc de decenta si educatia, de conditiile de transport dintr-o tara civilizata, de fiecare data cand alerg disperata dupa un tramvai sau autobuz care imi inchide usa in nas, de fiecare data cand imi incarc minunea de cartela electronica si ma intreb pentru ce platesc de fapt. 
Daca pun cap la cap banii pe care ii investesc in transport, imi pot achizitiona in mai putin de doua luni o caruta decenta cu tot cu martoaga aferenta, oricum conditiile ar fi aceleasi cu cele oferite in mijloacele de transport in comun din capitala Romaniei.
Unde mai pui ca un nailon de invelit intregul harnasament poate fi gasit pe maxim 1 leu de la centrele de reciclare?!
Sunt dezamagita, imi cer scuze, dezamagita si frustrata de faptul ca luminita este mult prea departe, iar tunelul mult prea lung si strimt. Prea strimt sa putem sa alegem noi ca si societate, prioritatile. Si revin la piramida lui Maslow si nevoia de bine.
Si la ce imi foloseste si asta? Ca pana la urma si tu si eu nu stim sa functionam ca si societate, ci doar individual.
Punem capul in pamant si mergem mai departe mintindu-ne ca asa trebuie sa fie, ca ne este bine doar pentru ca poate fi si mai rau.
P.S. Am renuntat de mult sa cresc vreo capra.
