Daca vrei o reteta sigura sa inebunesti, incearca sa multumesti pe toata lumea, de la rude, pana la vecinii care iti cer diverse servicii, de la cersetorul care sta zilnic la coltul blocului cu un pahar de plastic in mana, pana la prieteni.
Daca vrei sa inebunesti, aliaza-te cu asa-zisul dusman si cerseste prietenie,
munceste pana lesini de frica saraciei si de dorul unei vieti mai bune pe care nu ai avut-o niciodata.
Fugi de ce simti cu adevarat si de ce iti place si neaga tot ceea ce nu ai curajul sa faci vreodata, neaga provocarile si spune-ti ca tu nu esti asa, nu poti, ai verticalitate; ca lumea e facuta din reguli si flexibilitatea este o prostie.
Daca vrei sa inebunesti, alearga dupa perfectiune, cata vreme nici tu nu vei fi vreodata perfect.
Plangi dupa oameni care au plecat de mult, stiu ei mai bine din ce motive, din viata ta si traieste in povesti inchipuite, in povestile mintii, deloc in realitate.
Am constatat ca drumul catre realitatea concreta, nu realitatea pe care o percepem, deformand-o fiecare dupa cat de putin sau de mult ne cunoastem pe noi insine, ei bine, drumul asta e unul cu urcusuri si coborasuri, cu intrebari, cu frici, deloc roz. Insa e un drum care merita facut.
Alege un pnct care te atrage si introdu-l in viata ta. Cu seninatate si sinceritate.
Observa ce se intampla si vezi daca poti sa treci la urmatorul.
Un obiectiv mic, te pregateste pentru altele mari.
Daca vrei sa inebunesti, incearca sa percepi lumea de acum, prin ochelarii zilei de ieri si pune etichete inainte de a te uita in oglinda.
In fiecare dintre noi sunt lumini si umbre.
Daca vrei sa inebunesti, uita-te in jur, in loc sa te uiti la tine si sa te faci bine.
