Intotdeauna sunt in graba, mintea mea este o agenda mobila, cu activitati ce asteapta a fi duse la final, cu ore, deadline-uri si calatorii.
Dau fila calendarului, incercand sa imi amintesc ziua destinata sedintei, cand am termenul limita pentru prezentarea legata de ultimul proiect in care am fost implicata. Imi amintesc de telefonul de la parintii mei, telefon in care imi spuneau de petrecerea destinata aniversarii unei anumite perioade de timp de cand s-au cunoscut.
Vremea trece, se intampla diverse lucruri, muncim sau iubim, sarbatorim sau adunam hartii inutile.
Pic, pic, imi aminteste simplu, asemeni unui picurator de vase, secundarul ceasului. Ma gandesc rapid cum sa imi petrec cele cateva ore libere din aceasta dupa-amiaza. As putea alege sa merg in parc cu bicla, drept salut toamnei razlete, sau sa colind magazinele speciale in cautarea unor decoratiuni casa interesante pentru aniversarea parintilor mei.
Pic, pic, imi aminteste simplu secundarul ceasului, ca vremea trece, ca e important sa faci acum ceea ce iti propui, sa las timpii morti. Accesoriile si ustensilele de bucatarie au farmecul lor, cata vreme sunt utile in preparea unor mese delicioase, mai ales cand iti stau alaturi persoane dragi.
Pic, pic, imi aminteste simplu ploaia din geam ca astazi am sa aleg planul B. Doar pentru ca uneori timpul impleteste dragostea, iar dragostea este ceea ce ne leaga intr-un final in orice tip de relatie.
Toamna cu soare sa aveti!