Intr-o zi, Ioana m-a batut pe umar si mi-a reamintit sec de noul numar al revistei ce urma sa apara. Mai erau cateva zile si tipografia ar fi sunat din nou, la ore mici, dupa un material ce nu venise inca.
Muzica crengilor din copacii apropiati de fereastra mea, in bataia vantului, mi-au rapit atentia insa.
Am lasat din maini calendarul de birou si m-am relaxat brusc. Ma vedeam plimbandu-ma pe alei imbracate in verdele primaverii, in culorile florilor de-abia rasarite, la brat cu umbrela.
A inceput sa ploua.
O revista pentru un oras acoperit de vise, invaluit intr-o plapuma de nori ce aduceau mai mult a toamna, ma astepta insa pentru a fi definitivata.
Cum ar fi sa scriu doar despre flori si dragoste?
Sa pot alege subiectele in functie doar de preferintele, de gandurile sau dorintele mele? Sa povestesc despre India cea parfumata sau despre muzeul Van Gogh din Amsterdam, despre canalele orasului cu barci?!
Despre padurile inca virgine din Thailanda?!
Cum ar fi ca toate scrisorile mele pentru oameni pe care nu i-am cunoscut inca, desi fac parte din mine, din viata mea, sa ajunga la ei cat mai curand?
Vantul s-a intetit si ploaia de afara bate in fereastra. Nu stiu daca sa ma stresez de rapiditatea trecerii timpului sau sa-mi las in voie muschii, fara a fi incordati de frici care nu isi au rostul.
Draga tata,
Imi doresc o lume curata. Una in care sa nu mai fugim unii de altii, una in care ploaia sa ne uneasca. Stii, e doar apa?!
Iar apa inseamna viata.
Pentru spalarea obiectelor vestimentare, a altor lucruri lumesti, Arctic propune masini de spalat performante, cu functii care vin in intampinarea nevoilor de curat si parfumat, de prospetime.
Primavara asta este mai mult o toamna tarzie, un soi de regasire si restart. Deschid folderul destinat urmatorului numar al revistei. O sa apara exact la timp.
